Dupa ce RCM Timisoara a castigat, dupa 40 de ani, un nou titlu national pentru rugby-ul timisorean, reprezentantii Primariei le-au promis in gura mare rugby-stilor ca vor primi stadionul CFR pentru a-si desfasura activitatea pe viitor.
Transferul terenului de la Gara Mare de la fotbal la rugby nu este, insa, atat de simplu precum a fost anuntul facut de mai marii Primariei si ai Consiliului Judetean in Piata Unirii, atunci cand jucatorii de la RCM prezentau trofeul in fata timisorenilor.
Baza sportiva de la Gara Mare e “casa” ceferistilor din 1949
Stadionul de la Gara Mare – aflat, in prezent, intr-o stare mai mult decat precara – ascunde zeci de ani de traditie si de istorie. Se spune ca muncitorii de la caile ferate au fost cei care au pus primele pietre de constructie pe terenul din spatele garii, acolo unde au activat pe rand Sparta CFR, celebra Chinezul si mai apoi CFR Timisoara.
In ciuda problemelor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, clubul feroviar infiintat in anii ‘33 continua sa existe si astazi, iar sefii gruparii timisorene spun ca autoritatilor nu le va fi usor sa dea CFR-ul afara din propria casa. ”Dupa stiinta mea, Primaria nu poate scoate CFR-ul de pe aceasta baza”, ne spune presedintele executiv de la CFR Timisoara, Constantin Nedelea.
Conducerea alb-visiniilor are mai multe acte pe care se bazeaza. Cea mai veche si cea mai importanta este Decizia nr. 9903 din anul 1949, prin care Primaria Timisoara aproba ”punerea la dispozitia Comisiei Sportive Sindicale din Atelierele Principale CFR Timisoara a terenului sportiv, fost Banatul si a terenului Luna Parc in mod gratuit si pe timp nedeterminat”, dupa cum se mentioneaza in actul emis de Primarie in urma cu 63 de ani.
”Terenul de sub contructii si de sub suprafata de joc a fost al Primariei, pus la dispozitie pe o perioada nedeterminata CFR-ului, iar tot ce e construit apartine Campaniei Nationale de Cai Ferate, iar pe perioada existentei constructiei, terenurile de sub constructie sunt ale proprieterului constructiei. Exista si o hotarare devinitiva si irevocabila in Civil unde se recunoaste ca mijloacele fixe sunt ale Companiei Nationale CFR”, mai spune Constantin Nedelea.
Cei de la CFR Timisoara spun ca inclusiv Primaria i-a recunoscut ca detinatori de drept ai bazei respective, din moment ce a emis catre Compania Caile Ferate ”CFR”, Sucursala Regionala Timisoara, decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri, impozit pe care CFR l-a platit in fiecare an. ”De ce ne-ar fi cerut sa platim impozit pe ceva ce nu era al nostru?”, se intreaba cei de la CFR Timisoara.
“Asteptam Primaria la discutii, dar noi de aici nu plecam!”
Stadionul CFR Timisoara a constituit mai mereu o tentatie pentru oamenii de afaceri. Pe langa locatia centrala, terenul pe care este amplasata baza sportiva este foarte ofertant. Suprafata totala are 6,8 ha, terenul dispunand inclusiv de o gura de apa termala. In urma cu cativa ani, baza a facut chiar obiectul unui litigiu.
Mircea Dorobantu si Pavel Roman au pretins atunci ca sunt continuatorii Clubului Sportiv Banatul (tot club feroviar) format in anul 1924, au intabulat terenul si l-au vandut, dar ulterior contractul de vanzare- cumparare a fost anulat de instanta si s-a revenit la situatia dinainte, terenul fiind recunoscut ca fiind al Primariei Timisoara, insa dat in folosinta Companiei de Cai Ferate, care detine mijloacele fixe.
Dupa recuperarea bazei sportive in instanta, conducerea CFR Timisoara si-a creionat un proiect pentru transformarea locatiei intr-o baza moderna, care – pe langa stadionul de fotbal – sa fie destinata mai multor ramuri sportive, inclusiv cu un strand, insa lipsa fondurilor si litigiile care le-au dat mereu batai de cap i-au impiedicat pe sefii gruparii feroviare sa mearga mai departe.
Cu toate lipsurile financiare, clubul de la Gara Mare a reusit sa supravietuiasca si, mai mult, sa nu adune nici un fel de datorii: ”N-avem de dat un leu, la nimeni, inclusiv la bugetul de stat este absolut tot platit! si asta in conditiile in care ne descuram singuri cu tot ce inseamna intretinere, utilitati, personal… Cred ca suntem singurul club din Timisoara care avem continuitate. Suntem aici de zeci de ani, nu ne-am desfiintat, nu am plecat, nu am schimbat denumiri”, a spus Constantin Nedelea.
La stadionul de la Gara Mare se pregatesc in prezent si joaca 7 grupe de copii si juniori, echipa masculina de fotbal, care se afla in prezent in Liga a IV-a, si echipa de fotbal feminin care evolueaza in prima liga si este liderul la zi al clasamentului in Seria de Vest. ”Noi avem incredere ca politicienii din Timisoara, indiferent care ar fi culoarea lor, au moralitate si discernamant. S-au implicat in sport, au aratat ca le pasa si speram sa le pese si de noi. Suntem pe primul loc, avem sperante ca putem ajunge chiar in Champions League la fotbal feminin, nu ne pot da afara chiar asa”, a spus antrenorul de la CFR Timisoara, Florin Bugar.
De cand au aflat de anuntul facut de autoritati referitor la mutarea echipei de rugby pe stadionul de la Gara Mare, sefii de la CFR Timisoara au tot asteptat un semn dispre Primarie in legatura cu ceea ce are de gand municipalitatea in privinta lor. Deocamdata insa, nimeni nu le-a spus nimic. Conducerea alb-visiniilor ar fi dispusa chiar la o colaborare cu echipa de rugby.
”Este loc pentru toata lumea, asteptam echipa de rugby si Primaria Timisoara la discutii. Noi suntem dispusi oricarei colaborari, dar aici, la stadionul nostru! Noi de-aici nu ne mutam!”, avertizeaza presedintele executiv Constantin Nedelea.
“Speram ca Primaria isi va tine promisiunea!”
Dupa ce au adus la Timisoara primul trofeu la sportul pe echipe dupa 22 de ani, campionii de la RCM asteapta sa afle daca promisiunea autoritatilor de a le da posibilitatea sa isi construiasca un stadion pe care sa poata juca pe viitor inclusiv meciuri europene, se va materializa.
”Noi ce putem sa spunem, decat ca ne dorim sa avem un stadion, sa putem sa-l reamenajam, si ca speram ca Primaria isi va tine promisiunea! Nu stiu detalii si nu vreau sa intru in polemica cu nimeni”, precizeaza presedintele RCM-ului, Sorin Doda. Conducerea campioanei are in plan un proiect mai amplu, o baza sportiva prin care sa atraga cat mai multi tineri catre sport.
„Am fost zilele trecute pe la stadionul CFR si m-a durut sufletul de ceea ce am vazut. in afara de teren, absolut tot trebuie luat la mana, trebuie bagati bani multi acolo. Ar putea sa fie cea mai frumoasa baza, avem si sprijinul sponsorilor nostri, al colaboratorilor. Noi asta ne-am dori, nu putem da stadionul din Ronat pe ceva ce nu putem face dincolo. Ne-ar interesa sa oferim conditii pentru juniori, fiind si o zona aproape de centru, sa putem atrage cat mai multi copii. Dar e asa, un vis frumos, nu are rost sa ne amagim, daca o sa fie, o sa fie! Nu depinde de noi, ce a depins de noi, am aratat ca ne tinem de cuvant”, a mai spus, cu subinteles, Sorin Doda.
“Stadionul va fi al rugby-stilor, dar nimeni nu va da afara echipa de fotbal!”
Dupa ce au promis ca stadionul CFR va fi recompensa pentru castigarea titlului national la rugby, edilii Timisoarei continua demersurile pentru ca baza de la Gara Mare sa ajunga la RCM.
“Am facut solicitarea de rigoare catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii pentru ca partea de cladiri – asta inseamna inclusiv covorul de iarba, pentru ca e tratat ca si constructie – sa treaca in administrarea Primariei Timisoara, care are in proprietate tot ce inseamna teren, adica partea de sub covorul de iarba, de sub tribune, de sub vestiare, dar si partea de teren liber. Daca acesta trece in administrarea Primariei, noi putem sa investim pentru a face amenajari si, evident, putem sa asiguram un stadion ca lumea pentru Timisoara, pe care sa-si desfasoare activitatea atat echipa de fotbal a CFR – ca nimeni nu s-a gandit sa o dea afara – cat si echipa de rugby a orasului. Ar fi bani pentru amenajari, sigur ca da. Am transmis documentul, am vorbit vineri cu domnul ministru Silaghi, iar marti am revenit si am vorbit cu seful de cabinet al dansului, ca sa urmareasca documentele. Probabil ca in urmatoarele saptamani se va intampla asta”, ne-a declarat primarul Nicolae Robu.
Autori: Daniela Surulescu, Gheorghe Ilas
