TIMISOARA. Prinderea in flagrant a unui om de afaceri din Timisoara, la mijlocul lunii trecute, in timp ce incerca sa ofere 2000 de euro mita la doi ofiteri de politie din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, a adus in prim-plan campania nationala declansata de autoritatile penale si fiscale impotriva patronilor de localuri implicati in afacerile cu jocuri de noroc “la negru”.

Patronul restaurantului Casa Blanca, Dumitru Apetri, a avut ghinionul sa incerce mituirea a doi politisti onesti, care au refuzat propunerile repetate de a inchide ochii la ceea ce descoperisera in urma unor descinderi si au sesizat Serviciul Judetean Anticoruptie Timis din cadrul Directiei Generale Anticoruptie.

Chiar daca presiunile in acest caz au fost destul de mari, unele purtand vestoane cu epoleti, operatiunea organizata de ofiterii DGA, sub coordonarea procurorilor DIICOT si cu sprijinul SRI, a fost finalizata cu succes, Dumitru Apetri fiind retinut si arestat preventiv pentru 29 de zile pentru dare de mita. “Cu ocazia controlului efectuat, administratorul punctului de lucru al societatii respective, Apetri Dumitru a lasat sa se inteleaga ca este dispus sa ofere o suma de bani ofiterilor constatatori pentru a nu fi luate masuri impotriva sa. Ulterior, Apetri Dumitru a promis, in mod repetat, politistilor suma de 2000 euro pentru solutionarea favorabila a dosarului penal in care este cercetat”, a anuntat DGA in data de 13 martie.

Aparat de celebrul avocat Gheorghita Mateut, care, de regula, percepe onorarii astronomice pentru reprezentarea clientilor la bara, patronul de la Casa Blanca a fost pus in libertate doar dupa cateva zile de la “depunerea” in spatele gratiilor, ancheta continuand si in prezent cu invinutul in stare de libertate. “Felicit cei doi politisti, care au avut curajul de a ne sesiza asupra ofertelor repetate de mituire. Spun ca au avut curajul de a face denuntul, intrucat in lumea jocurilor de noroc la negru se intalnesc interese dintre cele mai diverse”, a apreciat seful DGA Timis, subcomisarul Ioan Damian.

“Vile cu piscina construite in apropierea orasului din salarii de bugetari!”

Ofiterii Serviciului de Investigare a Fraudelor Timis care lucreaza cu procurorii DIICOT la combaterea fenomenului reprezentat de jocurile de noroc “la negru” apreciaza ca la nivelul intregului judet functioneaza cel putin 1000 de aparate de jocuri de noroc la negru. “In fiecare sat din Timis sunt cel putin doua baruri care gazduiesc aparate de jocuri de noroc. O parte legale, dar cea mai mare parte la negru. La o estimare superficiala, cred ca in toate barurile din Timis sunt active peste 1000 de aparate de jocuri de noroc la negru. Daca luam in calcul doar 100 de euro castigul per aparat pe zi, rezulta ca in afacerea jocurilor de noroc din Timis se castiga peste 100.000 de euro pe zi. Tocmai din aceasta cauza, acest domeniu infractional este protejat de persoane sus-puse, din structurile importante ale statului. Uitati-va la vilele construite in apropierea orasului, doar din salarii de bugetari si o sa intelegeti mai bine ceea ce spun”, ne-a dezvaluit o sursa sub acoperire dintr-una dintre institutiile statului implicate activ in combaterea jocurilor de noroc ilegale.

Conform anchetatorilor din dosarul in care este cercetat patronul de la Casa Blanca, una dintre metodele cele mai subtile de evaziune fiscala in aceasta afacere este “clonarea” seriilor aparatelor de joc. “Fiecare aparat are o serie de inregistrare si o licenta care pot fi verificate in timp real pe site-ul Ministerului de Finante. Pentru cei care efectueaza un control superficial, nu apare nimic in neregula. Se verifica aparatele, seriile exista in mod oficial, asa ca se considera ca totul e in regula. Ilegalitatea apare atunci cand sunt descoperite aparate cu serii similare si in alte locuri. Practic, seriile legale sunt clonate, iar falsurile sunt atasate aparatelor plasate la negru prin localurile din Timis. Este foarte greu de depistat aceasta manevra, este nevoie de multa abilitate din partea politistilor sau comisarilor de garda financiara veniti in control”, spune un politist care, pana nu demult, a lucrat la Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Aceasta varianta este negata vehement de intreprinzatorii care lucreaza legal in domeniul jocurilor de noroc. “Nu este posibila clonarea seriilor, pentru ca acest lucru ar fi descoperit imediat. Nimeni nu risca sa stea la inchisoare pentru cateva sute de euro. Eu stiu ca sunt cu constiinta curata, am familie, copii, nu-mi pot risca libertatea pentru nimc”, spune patronul unui local de noapte din zona cartierului Soarelui, care detine aproape 100 de aparate de jocuri de noroc raspandite prin tot Timisul.

Amenzile pot ajunge pana la 20.000 de lei pentru fiecare aparat ilegal

In ciuda amenzilor foarte mari aplicate pentru nerespectarea prevederilor OUG 77/2009 si HG 870/2009, dupa care se ghideaza activitatea legala din domeniul jocurilor de noroc, care pot ajunge si la 20.000 de lei, aceasta afacere la negru merge mai departe. Zilnic sunt depistati patroni de baruri, din Suceava si Botosani pana in cealalta parte de tara, care nu respecta legislatia. Ba chiar, exista si victime colaterale. La sfarsitul anului trecut, o tanara angajata pe post de receptionera la un local de jocuri de noroc din Timisoara s-a ales cu dosar penal, dupa ce a fost convinsa de unul dintre clientii fideli ai barului sa-i “bage” impulsuri la jocurile de noroc in valoare de 15.000 de lei.

Omul pierduse mai multe milioane de lei vechi si incerca sa-i recupereze prin bunavointa cu cheie a angajatei. Omul a pierdut si acei bani, a plecat si nu a mai aparut. Disperata, fata a incercat sa-si acopere frauda prin falsificarea registrelor contabile, insa patronul localului a descoperit la timp toata afacerea si a sesizat organele de cercetare penala. In final, consemnam declaratia unui politist de la SIF Timis, care este convins ca, in orice zi, pe orice ruta de control din judet, pot fi descoperite zeci de aparate de jocuri de noroc ilegale, insa la nivel inalt nu exista interesul de a se face curatenie in acest domeniu…

TIMISOARA. Un teren intravilan de aproape 30 de hectare, aflat in zona Ovidiu Balea, la periferia orasului, la limita cu Sacalazul, a fost retrocedat de Primaria Timisoara fostilor proprietari si mostenitorilor de drept, dupa ce un fost ziarist de la Drapelul rosu, fostul organ de presa al PCR din judetul Timis, si-a concediat toti avocatii si s-a reprezentat singur in litigiul cu autoritatile locale.

In ciuda varstei de aproape 80 de ani, Adam Rachitovan, presedintele Asociatiei Agricole „Avram Iancu”, s-a dovedit mai abil decat toti functionarii publici care au incercat sa blocheze retrocedarea acestui teren in valoare de peste 20 de milioane de euro si, in final, in decembrie 2011, a obtinut titlul de proprietate pe cele 29,5 hectare revendicate de catre membrii asociatiei.

„Probabil ca fara interventia presedintelui Traian Basescu, care, in decembrie, anul trecut, a dispus ca Prefectura Timis sa someze Primaria Timisoara sa ne elibereze titlul de proprietate, am fi batut si acum la usa secretarului Ioan Cojocari sau a primarului Gheorghe Ciuhandu. Am avut inspiratia sa renunt la timp la serviciile unor avocati care erau mana in mana cu cei care voiau sa blocheze, cu orice pret, aceasta retrocedare. Oricum, daca nu mergeam si pe cale administrativa, in paralel cu revendicarea in justitie, cred ca am fi pierdut. si asa ne-am aflat, de cateva ori, la un pas de a pierde orice sansa la teren, din cauza amanarilor peste termenele legale a raspunsurilor asteptate din Primarie! Dar, am trecut peste rautatea oamenilor cu ajutorul lui Dumnezeu”, spune Adam Rachitovan, convins ca doar ajutorul divin a facut ca cei aproape 70 de membri ai asociatiei sa primeasca, in pragul senectutii, o „pensie agricola” evaluata la peste 20 de milioane de euro.

Poate la aceasta victorie impotriva grupurilor de interese din Primarie a contribuit si perseverenta fostului ziarist comunist, care a lucrat la Departamentul Agricultura al ziarului Drapelul rosu aproape 25 de ani, mai exact in perioada 1964 – 1989…

Oferta de sapte milioane de euro pentru terenul din Mehala
Dupa ce au procurat toate actele care dovedeau nationalizarea terenurilor familiilor de ardeleni stabilite, dupa primul razboi mondial, in Timisoara, in zona cartierului Mehala, membrii Asociatiei „Avram Iancu” au solicitat comisiilor de fond funciar de la Prefectura si Primarie retrocedarea celor 29,5 hectare de teren. In ciuda faptului ca membrii comisiei judetene au avizat favorabil cererea inca de la inceput, Primaria Timisoara a refuzat in mod constant sa elibereze titlul de proprietate.

„Cel mai vehement impotriva noastra este secretarul Primariei Timisoara, Ioan Cojocari. De altfel, cand am fost sa depunem actele de retrocedare, nici macar nu a vrut sa ni le inregistreze. Ne-a spus ca nimeni din Primarie nu va inregistra dosarul. I l-am trimis prin posta!”, isi aminteste Viorel Roman, unul dintre membrii activi ai asociatiei. De altfel, inainte ca edilii locali sa cedeze si sa retrocedeze terenul din Mehala, doi oameni de afaceri au incercat sa cumpere terenul, chiar daca la data respectiva parea inca in litigiu.

„Ne-am intalnit la un local, vizavi de piata Mehala. Cand am ajuns la intalnire, acolo erau deja Ernest Kohn, arbitrul de fotbal Sorin Altmayer si o fata blonda, care apoi am aflat ca este fiica domnului Cojocari. Eu, oricum nu voiam sa vand, dar asteptam sa vad oferta! Kohn mi-a spus ca s-au gandit la o suma de sapte milioane de euro… I-am lasat sa vorbeasca si la final, pentru a taia orice discutie, le-am spus ca noi ne-am gandit la 70 de euro pe metru patrat si nu negociem nimic. S-au ridicat si au plecat”, ne-a povestit Adam Rachitovan. Acest episod este negat, oarecum, de notarita Paula Cojocari, care spune ca, impreuna cu tatal sau, s-au hotarat sa nu mai dea replici la ce scrie presa.

„Nu este adevarat! Nu am participat la o astfel de intalnire, in care se discuta despre o tranzactie de milioane de euro. Se scriu si se spun multe despre mine si despre tata, dar va asigur ca doar o mica parte din cele spuse despre noi sunt adevarate. Se pare ca subiectul Cojocari si fiica se vinde bine”, spune Paula Cojocari. Revenind la retrocedarea celor 29,5 hectare de teren, sa mai spunem ca membrii asociatiei au contestat faptul ca Primaria le-a perceput impozit pe teren incepand cu data de 21.10.2011, desi titlul de proprietate a fost eliberat doar in 06.12.2011. Adica, o suma de putin peste 500 de lei.

„Data comunicarii titlului de proprietate nu are relevanta in ceea ce priveste stabilirea impozitului pe teren, acesta fiind datorat in conformitate cu articolul 259, aliniatul 1, din Legea 571/2003, incepand cu data de intai a lunii urmatoare dobandirii terenului”, a precizat directorul economic al Primariei, Adrian Bodo. In fata acestei pretinse nedreptati si incurajati de succesul retrocedarii, membrii asociatiei au amenintat ca se vor adresa, din nou, presedintelui Basescu si la CEDO…

TIMISOARA. In tentativa de a tine la respect presa locala, conducerea Primariei Timisoara a „inventat”, in toamna anului 2009, un litigiu comercial care a fost la un pas sa degenereze si sa provoace falimentul organizatiei profesionale a jurnalistilor, Asociatia Presei Timisorene (APT).

Dupa criticile virulente la adresa modului discretionar in care este folosit banul public, cu referire la sponsorizarea cu milioane de euro a echipei de fotbal, sau devoalarea afacerilor in care patrimoniul orasului a facut obiectul unor contracte penale, cum a fost afacerea „Heaven”, anchetata in prezent de DNA, edilii locali si-au adus aminte ca, prin anul 2000, au pus la dispozitia Asociatiei Presei Timisorene (APT) un spatiu de cativa zeci de metri patrati, la demisolul unei cladiri din buricul targului, pe strada Brediceanu nr. 4, contra unei sume modice, in speranta ca reprezentantii celei de-a patra puteri in stat nu-si vor mai baga nasul in afacerile alesilor locali.

Au rasfoit contractul de inchiriere (nr. 1142/2000) si si-au dat seama ca, mai multi ani, chiria incasata de la organizatia profesionala a jurnalistilor nu a fost „umflata” cu indicii de inflatie si, mai mult, nu a fost recalculata in raport cu majorarile susccesive ale chiriilor statuate de Consiliul Local. Astfel ca, in toamna anului 2009, pe rolul Judecatoriei Timisoara a fost depusa actiunea civila nr. 7056/30/2009, prin care s-a cerut instantei de judecata obligarea APT la plata unui debit restant de 11.059 de lei, reprezentand diferenta de chirie restanta (2.635 lei), majorari de intarziere (8.416 lei) si penalitati de intarziere (8,6 lei). Dupa mai multe termene de judecata in care juristii primariei nu au reusit sa afle adresa noului sediu al organizatiei presei, fiind imposibila citarea vreunui jurnalist din staff-ul APT, instanta a decis, in octombrie 2011, sa constate ca sunt indeplinite conditiile de fond ale exceptiei prescriptiei extinctive si, prin urmare, sa anuleze creanta in cuantum de 651,16 lei, reprezentand chiria aferenta perioadei 2005 – 2006 si a sumei de 6.322,65 lei, reprezentand majorarile de intarziere.

„Daca APT isi declara falimentul, ne vom inscrie la masa credala!”

Hotararea instantei de judecata i-a nemultumit profund pe reprezentantii Primariei Timisoara, astfel ca, in data de 15 decembrie 2011, sub semnatura primarului Gheorghe Ciuhandu, juristii institutiei au atacat cu recurs sentinta nr. 26067/28.10.2011, solicitand Tribunalului Timis sa constate ca datoria APT fata de bugetul local ar fi de aproape… 26.000 de lei.

„Va rugam sa observati faptul ca, potrivit clauzelor contractului de inchiriere, chiria lunara practicata urma sa fie reactualizata (modificata) pe durata derularii contractului prin hotarari ale Consiliului Local al Municipiului Timisoara. In acest sens, aratam ca succesiv chiriile au fost modificate prin astfel de hotarari care le abrogau pe cele anterioare. Invederam instantei de recurs faptul ca, prin precizarea actiunii de chemare in judecata am aratat faptul ca, cuantumul debitului pe care intelegem sa-l solicitam de la parata este de 25.446,94 lei, din care 4.279,16 lei reprezinta chiria restanta datorata pentru perioada noiembrie 2005 – septembrie 2011, iar suma de 21.167,78 lei reprezinta majorarile de intarziere pentru perioada noiembrie 2005 – august 2011”, se precizeaza in recursul Primariei Timisoara, cu observatia ca la suma initiala se aplica, in continuare, penalitati de intarziere de 0,5% pe zi.

Intrebat daca i se pare fireasca aplicarea unor majorari de intarziere specifice marilor contracte comerciale, intr-un contract de locatiune care vizeaza asociatia presei locala, seful Biroului Juridic din Primaria Timisoara, Sorin Chira, ne-a declarat ca administratia locala va merge pana la capat in tentativa de a recupera suma de aproape 26.000 de lei.

„In contractul de inchiriere se prevad majorari de intarziere de 0,5% pe zi, care curg in continuare. Sigur ca se poate ajunge la sume enorme daca acest debit nu va fi stins de catre asociatia presei. Nu se poate spune ca am fost rau-intentionati, pentru ca, initial, s-a incercat recuperarea sumei pe cale amiabila, s-a incheiat un proces-verbal de conciliere, si numai in final s-a apelat la instanta de judecata. Primaria merge inainte cu actiunea de recuperare a prejudiciului, iar daca APT isi declara falimentul, ne vom inscrie la masa credala. Daca nu ajungem sa recuperam toti banii ce ne sunt datorati, vom cere transferarea obligatiei de plata asupra administratorilor sau a persoanelor din conducere. Deocamdata, nu am nici o hartie de la Patrimoniu ca s-ar fi platit, asa ca vom continua litigiul in instanta”, ne-a declarat Sorin Chira, adaugand ca nu are cunostinta de nici o intelegere intre APT si fostul sef de la Patrimoniu, Nicusor Miut. „Nu am cunostinta despre o eventuala intelegere intre APT si fosta conducere de la Patrimoniu. Luati legatura cu Miut!”, ne-a recomandat seful juristilor, desi cunoaste ca Nicusor Miut a demisionat de mai mult timp.

„Primaria a incercat sa puna presa cu botul pe labe!”

In opinia ultimului presedinte al APT, Viorel Screciu, acest litigiu nu reprezinta altceva decat o incercare disperata a mai-marilor orasului de a pune presa cu „botul pe labe”.

„In primul rand, eu nu am semnat niciun contract sau vreo prelungire de contract cu Primaria Timisoara! Spatiul pentru care ni se cere chirie pana in septembrie 2011 nu mai este folosit de noi de prin 2007, cand a fost ocupat abuziv – cu stiinta celor din Primarie, cred – de un club de fitness. Noi am plecat dupa ce fostul director de la Patrimoniu, Nicusor Miut, ne-a spus ca spatiul este revendicat de fostii proprietari. Abia am reusit sa recuperez actele contabile asociatiei, de la cei care au ocupat abuziv acel demisol. In al doilea rand, asociatia nu are efectiv bani pentru a plati vreo chirie, indiferent cat ar fi aceea. Nimeni nu a mai platit vreo cotizatie, asa ca nu avem nici un fel de venituri. In al treilea rand, asociatia nu are o conducere statutara, pentru ca ultimele alegeri au fost facute in anul 2002, iar statutul spune ca acestea trebuie organizate o data la doi ani. Parerea mea e ca nu asistam decat la o schema politica prin care s-a incercat punerea presei cu botul pe labe”, apreciaza Viorel Screciu.

Pe de alta parte, fostul jurnalist Radu Toanca, actualmente consilier local din partea PSD, spune ca se va ocupa, cat de curand, de rezolvarea problemei.

„In anul 2000, in calitate de presedinte al APT, am semnat acel contract de inchiriere pe o perioada de 10 ani. Este ridicol sa vorbim despre penalitati de intarziere de aproape 5000 de euro. Cine ocupa sediul ala, in prezent? O sa ma ocup zilele viitoare de aceasta problema”, ne-a asigurat Radu Toanca. Pana atunci, insa, o veste buna pentru toti cei implicati, intr-un fel sau altul, in aceasta poveste. Tribunalul Timis a respins, in urma cu o saptamana, recursul Primariei Timisoara, astfel ca a pus punct litigiului ce incepuse sa devina un instrument de santaj impotriva presei pentru, de-acum, fostii conducatori ai orasului…

Baza sportiva “Friends Arena”, situata in zona cartierului Dambovita, se afla in centrul unui litigiu de proportii dintre conducerea Complexului “Aurora” si Primaria Timisoara, care s-ar putea finaliza fie cu intabularea si intrarea in legalitate a constructiei, fie cu demolarea salii de culturism si fitness apartinand familiei Ramona si Adrian Olteanu.

Dosarul 3733/30/2012 se afla pe rolul Tribunalului Timis, iar instanta de judecata va trebui sa decida daca rezultatul verificarilor auditorilor de la Camera de Conturi Timis, care a relevat faptul ca pe cele sase hectare de teren inchiriate de municipalitate SC „Aurora” SRL ar exista mai multe constructii ilegale, este intemeiat din punct de vedere legal. In cazul in care judecatorii vor confirma temeinicia controalelor Curtii de Conturi, exista sanse ca sala de sport a lui Adi Olteanu, cum mai este recunoscuta aceasta constructie de pe strada Lacului nr. 1, sa dispara.

“Aceasta perspectiva nu poate fi invocata nici macar in gluma! Suntem in proces cu Primaria Timisoara si cat de curand constructia va fi intabulata”, ne-a asigurat directorul general al Complexului “Aurora”, Gavrila Campean, titularul contractului de concesionare a terenului pe o perioada de 49 de ani…

Camera de Conturi Timisoara a descoperit ca “Aurora” nu-si plateste integral chiriile pe teren

Tot scandalul a izbucnit cand Camera de Conturi Timis a finalizat si publicat auditul financiar pentru descarcarea de gestiune pentru anul 2010 la Primaria Timisoara. In perspectiva intocmirii acestui raport, auditorii Camerei de Conturi au cerut sa se faca verificari pe teren la Complexul Aurora. In urma controlului efectuat de catre inspectorii Serviciul autorizare si control constructii din cadrul Institutiei Arhitectului sef  s-a constatat “existenta unui numar de 22 de constructii despre care exista suspiciunea de executare in conditiile nerespectarii prevederilor legale in sensul obtinerii autorizatiei de constructie”.

Tot atunci, Serviciul Banca de date urbane a constatat ca “suprafata totala construita de SC Aurora SRL este de 35.451 mp”, in conditiile in care – in momentul semnarii contractului de inchiriere pe o perioada de 49 de ani, respectiv in 2008 – suprafata construita pentru care se platea redeventa era de doar 6.453 mp. Astfel, Primaria Timisoara a incasat chiria de 10 lei/mp pentru terenul acoperit de constructii si 1,5 lei pentru un metru patrat de teren neconstruit pentru suprafete mai mici decat cele reale, cauzandu-se bugetului local – dupa calculele inspectorilor fiscali – o paguba de 754.332 de lei. Doar pentru perioada 2008 – 2009. Aceasta suma nu cuprindea si taxele locale care ar fi trebuit platite. “Cel de la Aurora nu si-a intabulat constructiile pentru ca nu era PUZ aprobat si nu se putea da autorizatie de constructie. Omul va plati datoriile si gata!”, a sarit fostul director al Directiei Patrimoniu din cadrul Primariei Timisoara, Nicusor Miut, in apararea lui Gavrila Campean, inainte de a contesta rezultatele din raportul Camerei de Conturi in instantele de Contencios-administrativ.

Printre constructiile indicate de Camera de Conturi ca fiind ridicate fara autorizatie s-a regasit si un debarcader, fundatii pentru constructii duplex, dar si o cladire in regim P+2E.

“Am cerut primarului Ciuhandu si lui Cojocari daune interese de 2,7 milioane de euro!”

Directorul general al SC “Aurora” SRL, Gavrila Campean spune ca, in loc sa-l ajute, functionarii Primariei Timisoara i-au bagat bete in roate si, in prezent, este la un pas de a pierde o investitie din bani europeni in valoare de 2,7 milioane de euro. “Suntem in instanta cu cei de la Primarie si, cu siguranta, constructiile vor fi intabulate. Pentru sala de sport s-a dat o amenda contraventionala si s-a dispus intrarea in legalitate. Acolo s-a construit cu autorizatie, care nu a mai fost prelungita pentru a se trece la intabulare. Din cauza scandalului provocat de primarul Gheorghe Ciuhandu, suntem la un pas de a pierde un proiect european de 2,7 milioane de euro. Este vorba despre construirea unui bazin olimpic, a trei piscine pentru copii, a unui complex de case turistice, o ferma de crestere a pestilor in viviere flotabile, a unui foraj de apa termala si a trei terenuri de tenis de camp cu zgura. Toate acestea au fost stopate, iar in octombrie putem pierde banii. Tocmai de aceea, daca vom pierde proiectul, am cerut instantelor de judecata obligarea primarului Gheorghe Ciuhandu, a secretarului Ion Cojocari si a celor de la Urbanism la plata unor daune interese de 2,7 milioane de euro. Totul era pregatit sa incepem, ne mai trebuia doar autorizatia de constructie, pe care au refuzat sa ne-o dea”, ne-a declarat Gavrila Campean.

In tentativa de a afla si opinia proprietarilor bazei sportive “Friends Arena”, in absenta din tara a lui Adrian Olteanu, plecat la un concurs international de lupte, in calitate de arbitru, am discutat cu Vasile Sturz, socrul sau si administratorul firmei de paza si protectie RAO Security, apartinand tot familiei.

“Nu cred ca se va trece la demolarea salii de culturism. Este o constructie moderna, care s-a ridicat cu toate actele in regula. Acum stiu ca suntem in justitie, sper sa castigam, toate documentele sunt la Gavrila Campeanu, ca prin el s-a facut tot. Eu nu am facut rau, niciodata, la nimeni, nu inteleg de ce unii incearca, acum, sa ne loveasca pe la spate! Unora nu le convine ca fata mea, Ramona, a ajuns in Consiliul Local. Care e problema, a muncit mult pentru a ajunge acolo!?”, ne-a precizat fostul ofiter SRI, Vasile Sturz. Conform expertilor imobiliari, baza sportiva de pe strada Lacului din Timisoara este evaluata la peste 500.000 de euro…

TIMISOARA. In ciuda declaratiilor publice prin care, in ultimele zile de mandat, a transmis electoratului lasat cu ochii in soare ca abia asteapta sa iasa din “aceasta cloaca politica” pentru a-si recapata statutul de persoana privata, fostul primar Gheorghe Ciuhandu va mai avea de incheiat unele socoteli inainte de a-si baga inapoi in ranita bastonul de “maresal” al Timisoarei.

Trecutul il va mai urmari o perioada, chiar si dupa ce va semna procesul verbal de predare-primire a administratiei locale catre noul edil, Nicolae Robu, in conditiile in care domnia sa este parte in nu mai putin de 89 de dosare penale si civile aflate in diferite stadii pe rolul instantelor de judecata din Timisoara. Majoritatea litigiilor in care apare Gheorghe Ciuhandu, alaturi de secretarul Ioan Cojocari sau alti functionari publici din Primaria Timisoara, sunt in derulare pe rolul completelor de Contencios administrativ si fiscal, Civil, Minori si familie sau Litigii de munca, insa problemele serioase pot sa apara in cele 14 dosare aflate pe rolul instantelor penale.

“Nu discutam de greaua mostenire de care s-ar putea prevala noul primar Nicolae Robu, insa trebuie sa luam in considerare ca acesta, in calitate de reprezentant legal al Municipiului Timisoara, va prelua toate litigiile civile aflate pe rolul instantelor de judecata in care este parte si Gheorghe Ciuhandu. Va fi citat si, daca va fi cazul, va trebui sa se prezinte si in instanta. Mai mult, in cazul in care Primaria va pierde anumite procese si va fi amendata, Robu va plati toate oalele sparte de Ciuhandu. Ulterior, se poate solicita un control al Curtii de Conturi care sa constate ca s-au decontat din bani publici eventualele abuzuri facute de fostul primar, care sa fie recuperati pe cale legala. Se va intampla exact ca in cazul fostului prefect, Mircea Bacala, care a fost executat pentru toate amenzile incasate de antecesorul sau, Ovidiu Draganescu. Daca discutam de dosarele penale ale fostului primar, problema se schimba. Va trebui sa si le duca singur mai departe, dar la milioanele sale din cont, isi poate permite un avocat bun, care sa-l scoata basma curata din toate”, ne-a declarat avocatul Florin Kovacs.

Conform portalului on-line al instantelor de judecata, Gheorghe Ciuhandu apare in 41 de dosare aflate pe rolul Judecatoriei Timisoara, din care 6 penale, 25 de dosare aflate pe rolul Tribunalului Timis, din care 5 penale, si 23 de dosare ajunse deja la Curtea de Apel Timisoara, din care 3 penale. Nu a fost identificat nici un litigiu in care sa fie parte la celelalte patru judecatorii din judet, dar, cum era de asteptat, nici la Tribunalul Militar Timisoara. Unul dintre dosarele penale cu greutate pare cel de pe rolul Curtii de Apel Timisoara, in care Gheorghe Ciuhandu apare alaturi de fostul procuror DNA Florian Muntean, dar si alti trei procurori – Mihaela Matei, Ioan Haiduc si Angelica Petcu.

De regula, dosarele penale ajunse pe rolul instantelor de judecata au ca obiect plangeri impotriva rezolutiilor dispuse de procurori la plangerile penale indreptate impotriva fostului primar, Gheorghe Ciuhandu, acestea, de regula, fiind solutionate cu neinceperea urmaririi penale (NUP). in tentativa de a afla si opinia noului primar vizavi de “greaua mostenire” preluata de la Gheorghe Ciuhandu in instantele de judecata, ne-am lovit de reticenta strategilor sai de imagine de a raspunde la telefon…

TIMISOARA. Primaria Timisoara a respins cererea de atribuire de masuri reparatorii pentru mostenitori pe motiv ca nu are bunuri ce pot fi oferite in compensatie. In ciuda legislatiei ce prevede masuri reparatorii pentru persoanele care au fost deposedate abuziv de proprietati in perioada comunista.

Primaria Timisoara refuza de peste 10 ani sa despagubeasca persoanele care revendica, in baza unor acte legale, terenul pe care s-a aflat fosta intreprindere Arta Textila. „Se respinge cererea prin care se solicita recunoasterea si retrocedarea drepturilor in legatura cu imobilul situat in Timisoara, Calea sagului nr. 15, inscris in CF nr. 5480 Timisoara, prin dispunerea de masuri reparatorii constand in atribuirea in proprietate a unor suprafete echivalente ca intindere si de valoare egala cu cel expropriat, deoarece constructiile expropriate au fost in intregime demolate, iar Primaria Timisoara nu detine bunuri disponibile sau servicii care pot fi acordate in compensare”, se precizeaza in Dispozitia 419 din 12.02.2009 a Primarului Municipiului Timisoara, prin care efectiv se anuleaza un drept de proprietate.

Inainte de redactarea acestui raspuns aproape anticonstitutional, edilii orasului au trimis cererea de despagubire catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, „deoarece imobilul revendicat s-a aflat in administrarea directa a intreprinderii Arta Textila din Timisoara, fiind ulterior dezmembrat si vandut la diferite sociatati comerciale si persoane fizice”. Prin Decizia 09/04.01.2006, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a respins cererea de restituire in echivalent pentru terenul de 2992 mp si imobilele aferente, intrucat constructiile erau demolate, insa a declinat catre Primaria Timisoara o „competenta de solutionare”. Trimisi de la Anna la Caiafa, cei sase mostenitori, printre care si doi cetateni americani, din Florida, au avut o raza de speranta ca li se va face dreptate.

In martie 2009, au fost instiintati de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor ca pot fi despagubiti cu maximum 500.000 de lei pentru fiecare imobil. „Sumele aferente despagubirilor de peste 500.000 de lei vor fi automat convertite de catre ANRP in actiuni la Fondul Proprietatea, ce vor putea fi tranzactionate, dupa listarea acestora la Bursa de Valori”, se mentioneaza in comunicarea nr. 10762/27.03.2009. De atunci au trecut trei ani, si in ciuda depunerii la sediul institutiei a tuturor documentelor solicitate, inclusiv titlurile de despagubire in original, conturile pagubitilor continua sa fie la fel de goale ca la deschidere…

Doi mostenitori sunt cetateni americani, de la Hollywood, Florida
Aflata printre mostenitorii care au dreptul la despagubiri pentru terenul si imobilele confiscate de comunisti in locul fostei intreprinderi Arta Textila Timisoara, Estera Baciu, asistenta medicala la Casa Austria, spune ca va merge pana in panzele albe ale CEDO-ului pentru dreptul sau de a fi despagubita.

“Nu voi renunta cu nici un chip la revendicarea drepturilor ce ni se cuvin. Am inteles, cladirile care au aprtinut parintilor nostri, cinci sau sase, nu mai tin minte, au fost demolate, iar terenul cumparat si revandut. Este ciudat modul in care s-a autorizat vanzarea unui teren ce era revendicat de fostii proprietari, daca nu discutam de rea-credinta. Nu am atacat in instanta contractele de vanzare-cumparare, nu am evacuat pe nimeni de-acolo, am cerut doar o dreapta si justa despagubire. Suntem purtati pe drumuri, umiliti, pentru un drept care este al nostru”, ne-a declarat Estera Baciu, care are credinta ca noul primar va incerca sa rezolve aceasta problema. Femeia si-a pus toate sperantele in primirea sumei de 500.000 de lei, partea de mostenire care i se cuvine, alaturi de ceilalti mostenitori – Traian si Daniel Hodut, ambii domiciliati in Hollywood, Florida, SUA, Lidia Valcaneant, Claudiau Lapadat si Adriana Lapadat.

“Nu stiu exact ce-as face cu banii! Probabil as vinde tot si as pleca definitiv in SUA”, previzioneaza Estera Baciu.

Intr-o tentativa disperata de a sensibiliza autoritatile statului responsabile de despagubire, recent, cei sase pagubiti au cerut Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor luarea masurilor reparatorii ce se cuvin.

“In urma demersurilor efectuate la Directia Patrimoniu din Primaria Timisoara, ni s-a confirmat ca toate inscrisurile care constituie dosarul administrativ au fost comunicate Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Va rugam ca in cel mai scurt termen sa ne comunicati stadiul in care este dosarul si termenul de solutionare al acestuia”, se precizeaza in adresa trimisa, la Bucuresti, la care se asteapta un raspuns si in prezent.

“De regula, aceste cereri sunt declinate pentru solutionare catre autoritatile locale. Nu ne putem pronunta, deocamdata, in ce stadiu este dosarul privind despagubirile in cazul terenului si cladirilor aferente acelei fabrici, insa reveniti si va vom pune la curent cu aceste informatii”, ne-a comunicat un reprezentant al Biroului de presa din cadrul Comisiei Nationale pentru Stabilirea Despagubirilor.

TIMISOARA. Nici nu s-a inscaunat bine in functia de primar al Timisoarei, ca au si aparut primele amenintari cu iz penal pentru profesorul universitar Nicolae Robu, care ar putea da cu subsemnatul in fata procurorilor daca nu va trece, in cel mai scurt timp, la demolarea unei case tiganesti.

Asadar, inainte de a se rafui – cum a promis in campania electorala – cu acvariul de sticla din Piata Victorie, Nicolae Robu va avea ocazia sa exerseze exercitiul demolarii cu o casa construita ilegal pe strad Glad, a caror proprietari de etnie roma au beneficiat, ani la rand, de protectie maxima din partea mai-marilor orasului.

S-a ajuns pana acolo incat responsabilii din Primaria Timisoara au explicat ca nu-si pot pune in aplicare propria decizie de demolare a casei in discutie, adica nu pot intra cu utilajele in curte, intrucat chiar in fata portii se afla un morman de moloz de care nu se poate atinge absolut nimeni, decat proprietarul.

“Finalizarea demolarii constructiei de pe strada Glad nr. 29 este conditionata de ridicarea molozului si a materialelor de constructie rezultate in urma demolarii, deoarece se impiedica accesul utilajelor necesare finalizarii demolarii. Precizam ca molozul precum si materialele de constructie rezultate in urma demolarii sunt proprietatea privata a persoanei care a efectuat constructia care se demoleaza”, a precizat fostul director al Directiei Patrimoniu, Nicusor Miut, intr-o  adresa depusa, in 2010, in dosarul demolarii aflat pe rolul instantei de judecata. In ciuda acestor artificii jenante pentru o primarie dintr-un municipiu de cinci stele, preocupata mai mult de bunastarea imobiliara a etniei rome decat de imaginea orasului, Curtea de Apel a decis, in data de 13 iunie 2012, demolarea rapida a constructiei ilegale.

Din nefericire pentru noul primar, in capul caruia se vor sparte tot mai multe dintre abuzurile fostei administratii, acesta va trebui sa puna in aplicare decizia de demolare, in caz contrar, dupa termenul de 13 iulie 2012 se poate trezi cu amenzi si un dosar penal in nume propriu, pentru nepunerea in executare a unei hotarari judecatoresti.

Cine a protejat o constructie tiganeasca ilegala pentru „covoare, mobila si bani”?

In vara anului 2004, Aurelia Dempewolf, sora liderului Regionalei Banat a Centrului Crestin al Romilor din Romania, Rudolf Stancu, a obtinut o autorizatie de constructie (nr. 1474/21.07.2004) pentru executarea unor lucrari la o casa achizitionata in anul 1996. Era vorba despre executarea unei sarpante, tencuieli interioare si exterioare, pardoseli interioare si alte reparatii marunte. La patru ani de la eliberarea autorizatiei, inspectorii Primariei au trecut prin zona, asa ca din intamplare, si au constatat cu surprindere ca se construise ilegal un intreg etaj de cladire.

Si poate ca cei care au inchis ochii la aceasta ilegalitate ar fi “dormit” si pe mai departe, daca vecinul familiei de tigani, Aurel Valean, nu ar fi reclamat la instantele de judecata ca un imobil a fost extins ilegal pe domeniul public si pe proprietatea sa de pe strada Glad nr. 29A. Instantele de judecata au decis, intr-o prima faza, demolarea constructiei executate fara autorizatie, motiv pentru care, in data de 03.07.2009, primarul Gheorghe Ciuhandu a emis dispozitia nr. 1636, in care a prevazut demolarea constructiei ilegale sub sanctiunea platii a 100.000 de lei vechi pe zi daune de intarziere.

La inceputul lunii septembrie 2009, executorii Primariei, asistati de jandarmi si mascati, au inceput punerea in executare silita a dispozitiei primarului, in sensul ca au scos cateva tigle de pe casa si un palet de caramizi dintr-un zid, insa lucrarea a fost intrerupta brusc dupa ce Aurelia Dempewolf a intervenit, in seara zilei de 4 septembrie 2009, la o emisiune de stiri a canalului TV Antena 1 si a amenintat in direct ca, daca nu i se va rezolva problema ii va denunta la DNA pe toti cei carora le-a dat “covoare, mobila si bani” pentru autorizarea constructiei. De atunci, demolarea a fost blocata de adrese penibile, cum a fost si cea privind molozul “proprietate privata” peste care nu puteau trece utilajele administratiei locale.

Demolarea trebuie executata pana cel tarziu in 13 iulie

In urma cu cateva zile, primarul Nicolae Robu a fost somat sa demoleze casa in cel mai scurt timp, in caz contrar riscand o plangere penala. “Prin prezenta va transmitem copia dispozitivului Deciziei Civile nr. 1626/13.06.2012, pronuntata de catre Curtea de Apel Timisoara, prin care s-a admis recursul declarat de clientul nostru Valean Aurel impotriva Sentintei Civile nr. 696/31.05.2011 a Tribunalului Timis – in sensul admiterii actiunii introductive si obligarea dumneavoastra la finalizarea Dispozitiei de demolare nr. 1636/03.07.2009 emisa de Primarul Municipiului Timisoara. (…) Domnule primar N. Robu, dupa cum am expus mai sus, va rog sa dispuneti masuri necesare si suficiente pentru ca Decizia Civila nr. 1626/13.06.2012 sa fie respectata, in sensul finalizarii dispozitiei de demolare in termenul de 30 de zile prevazut de legea 554/2004 – Legea Contenciosului administrativ, pentru a nu fi necesar sa uzez de prevederile art. 24 si 25 din legea amintita, cu privire la amendarea si formularea de plangeri penale pentru neexecutarea unei hotarari de contencios admnistrativ”, se precizeaza in somatia trimisa primarului Nicolae Robu de catre avocatul Florin Kovacs, in numele clientului sau Aurel Valean.

“In cazul in care aceasta hotarare nu se pune in aplicare, dupa 13 iulie vom formula o plangere penala impotriva primarului Nicolae Robu, care, in aceasta imprejurare, raspunde personal”, ne-a declarat Florin Kovacs. In ciuda eforturilor noastre de a afla si opinia noului primar despre demolare si acest ultimatum, nu am reusit sa-l convingem nici pe domnia sa, nici pe purtatorii sai de cuvant, sa raspunda la telefoane…

Un detinut din Penitenciarul Arad, condamnat la 17 ani de inchisoare pentru uciderea scriitoarei hunedorene Magdalena Kuhn, a devenit cosmarul instantelor de judecata din capitala Banatului, dupa ce a declansat zeci de procese civile si penale din spatele gratiilor.

Radu George Oprea, de 37 de ani, din Deva, de profesie zidar, a fost condamnat la ani grei de inchisoare dupa ce, in 9 august 2001, a ucis-o pe Magdalena Kuhn, o tanara poeta care abia implinise un sfert de veac. Criminalul si-a atras victima in subsolul unui bloc, unde a legat-o de maini si de picioare, dupa care a strangulat-o, iar cadavrul l-a acoperit cu petale de trandafiri.

In urma expertizei medicale efectuate la vremea respectiva, specialistii au stabilit ca Oprea “prezinta elemente de dilema intre dragostea celesta si cea terestra”, dar ca la momentul omorului avea discernamant asupra faptelor sale si, in consecinta, poate sa raspunda penal. Dupa un scurt popas in Penitenciarul Timisoara, criminalul a fost intemnitat in Penitenciarul Arad, de unde a si inceput o campanie furibunda de procese impotriva persoanelor incomode, a institutiilor statului, dar si a unor organisme ale Uniunii Europene.

Daca la inceput s-a limitat la intocmirea de cereri ce vizau intrerupere executarii pedepsei (dosar 6790/59/2005), ulterior s-a napustit asupra directorilor penitenciarelor Timisoara si Arad, Georgica Alexeev si Dan Halchin, Ministerul Justitiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Penitenciarul Jilava, Avocatul Poporului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Compania Nationala Posta Romana, Guvernul Romaniei, Parlamentul Romaniei, Presedintia Romaniei, Ministerul Finantelor, Ministerul Sanatatii, Corpul de control al Primului Ministru, Consiliul Europei si Comisia Uniunii Europene si Agentia UE pentru Drepturi Fundamentale (dosar 1530.1/108/2007).

Criminalul Radu George Oprea, reclamant in 125 de dosare

In majoritatea sesizarilor si plangerilor penale, Radu George Oprea reclama pretinse abuzuri ale gardienilor si directorilor inchisorilor, dar si drepturi constitutionale ce i-ar fi fost refuzate. Mai mult, in mai multe dosare, printre care si cel cu nr. 4592/30/2012, aflat pe rolul Tribunalului Timis, criminalul someaza diferite institutii, printre care si Secretariatul General al Guvernului, sa-i comunice anumite informatii de interes public.

“Este de notorietate faptul ca detinutii inventeaza, fabuleaza. Consider ca stiu ce se intampla in inchisoarea pe care o conduc si sunt sigur ca nimic nu este adevarat. Detinutii care reclama sunt cunoscuti ca fiind mai dificili, au fost condamnati pentru infractiuni grave”, spunea fostul director al Penitenciarului Arad, Dan Halchin, ca raspuns la seria de reclamatii si sesizari pornite din celula lui Radu Oprea.

La un moment dat, stabilimentul de la Arad a intrat in atentia justitiarului Nati Meir, care parea atras de dezvaluirile detinutilor despre torturi si alte abuzuri ale gardienilor, insa demersurile sale investigative au fost curmate brusc de propria condamnare la inchisoare intr-un dosar de coruptie. Principalul motiv pentru care condamantii inventeaza tot felul ce cauze il constituie obligatia data de lege ca reclamantul sa fie prezentat in instanta la fiecare termen. Condamnatul este citat la Penitenciarul Arad, iar de acolo se plimba la fiecare cauza pana la Timisoara unde se judeca procesul…

“Campionul actiunilor civile si plangerilor penale inregistrate pe rolul instantelor de judecata din Timisoara este Radu George Oprea, un detinut care-si ispaseste in Penitenciarul Arad o condamnare pentru omor, care este parte in nu mai putin de 125 de dosare. Se reclama regimul de detentie si pretinse abuzuri ale gardienilor, dar se ataca si diverse hotarari in instantele de contencios administrativ. Cred ca nu trece o saptamana fara o alta cerere sau plangere de la Radu Oprea”, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Timisoara, judecatorul Cristian Pup.

Conform evidentelor de pe portalul just.ro, Radu George Oprea este reclamant in 28 de dosare aflate pe rolul Judecatoriei Timisoara, 17 – Tribunalul Timis si nu mai putin de 80 la Curtea de Apel Timisoara. Sa mai spunem ca toate plangerile inregistrate pe rolul instantelor de catre detinutul din Arad sunt judecate cu maxima atentie si obiectivitate, fapt confirmat si de decizia magistratilor din dosarul 608.1/108/2008, unde s-a dat dreptate reclamantului, in dauna conducerii Penitenciarului Arad. Obiectul actiunii a fost legat de refuzul conducerii puscariei din orasul vecin de a solutiona o anumita cerere formulata de detinut.

TIMISOARA. Medicii cer inapoi al 13-lea salariu, cei 25 la suta taiati de guvern la inceputul crizei si diferite alte sporuri.

Peste 200 de medici si asistente medicale din Timisoara, membri ai Sindicatului „Materna”, s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru a-si recupera o serie de drepturi banesti, anuale, restante din anul 2008 pana in prezent, dar si pentru a obliga Statul Roman sa le restituie cele 25 de procente luate din salarii dupa declansarea crizei economice.

Actiunea impotriva Statului Roman a fost depusa, recent, dupa ce medicii, prin reprezentantii legali, au epuizat toate caile de atac la instantele din tara, iar in prezent se asteapta verdictul de la CEDO, daca dosarul va fi admis si trimis spre judecare.

„Inca nu am primit nicio instiintare de la CEDO, daca dosarul nostru a intrunit toate conditiile de fond pentru a fi admis si trimis in fata instantei de judecata sau daca a fost respins. Asteptam. Actiunea a fost depusa in termenul legal de sase luni de la epuizarea tuturor cailor de recurs la instantele interne, astfel ca nu riscam o respingere a plangerii pentru depasirea termenului inauntrul caruia poate fi sesizata Curtea de la Strasbourg”, a precizat avocata Monica Sava, aparatoarea in justitie a drepturilor banesti „uzurpate” ale medicilor timisoreni.

Tribunalul Timis si Curtea de Apel nu se inteleg in privinta banilor revendicati de medici

Inainte de a fi transformata intr-un litigiu care a depasit granitele tarii, actiunea medicilor din Timisoara pentru recuperarea a diverse sporuri si taieri salariale a luat forma unui memoriu care a fost trimis reprezentantului Guvernului in teritoriu.

„Va informam ca spitalul nostru, care este cel mai mare spital de profil obstetrica-ginecologie din Regiunea de Vest, are restante la plata drepturilor salariale, restante catre furnizorii de medicamente si materiale, si restante la plata chiriei catre Fundatia Caritatea. Drepturi salariale restante sunt premiul anual pentru 2008, in suma de 550.000 de lei, premiul anual pentru 2009, in suma de 560.000 de lei, nu se acorda un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil, nu s-a acordat a doua transa aferenta primei de stabilitate aferenta anului 2009, personalul medical, desi este bugetar, nu beneficiaza de prima de vacanta. Mentionam ca drepturile salariale reprezinta aproximativ 85% din valoarea de contract lunara a CJAS Timis, procentul ramas de 15% nefiind suficient pentru desfasurarea activitatii medicale si administrative din cadrul spitalului”, s-a precizat in memoriul depus la Prefectura Timis, in atentia prefectului Mircea Bacala, care nu a schimbat cu nimic viata profesionala a medicilor semnatari, care-si desfasoara activitatea la Maternitatea „Odobescu”, Maternitatea „Bega” si Spitalul Judetean.

Printre revendicarile adresate prefectului Bacala, care, ulterior, s-au regasit si in actiunea impotriva Statului Roman depusa la CEDO, au fost plata premiilor anuale aferente anilor 2008 si 2009, plata celorlalte drepturi banesti prevazute in contractul colectiv de munca, asigurarea echipamentului de protectie pentru personalul spitalului, plata garzilor, sporul de 50-100% la salariul de baza pentru medicii de specialitate chirurgicala, conform Legii 304/2008 si chiar respectarea datei de 15 a lunii pentru plata salariilor.

In conditiile in care aceasta negociere sindicala cu reprezentantul Guvernului in teritoriu a ramas in aer, medicii din cadrul Sindicatului „Materna” s-au adresat, in septembrie 2011, ministrului Sanatatii, Ladislau Ritli, iar in cele din urma si-au cautat dreptatea in instantele de judecata.

Intr-o prima etapa, prin sentinta civila nr. 526/04.02.2011, Tribunalul Timis a admis in parte actiunea formulata de Sindicatul Materna, in contradictoriu cu Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara, Spitalul Clinic dr. Dumitru Popescu Timisoara, CJAS Timis, Ministerul Finantelor, Consiliul Local Timisoara si Primaria Timisoara, si a dispus plata catre membrii de sindicat a primei de stabilitate, respectiv a doua transa aferenta trimestrului IV a anului 2009 si la plata celui de-al 13-lea salariu aferent anului 2009.

In recurs, insa, Curtea de Apel Timisoara, printr-un complet de judecata condus de Raluca Panaitescu, a decis sa modifice radical hotararea Tribunalului. Astfel, prin decizia civila nr. 1977/22 septembrie 2011, instanta a stabilit ca nu se impune decat plata primei de stabilitate aferente trimestrului IV a anului 2009, dupa ce a constatat ca „instanta nu a fost sesizata legal decat pentru anul 2009”, intrucat „cererea de chemare in judecata cuprinde modificari care nu poarta semnatura celui care le-a facut, iar concluziile scrise nu privesc decat anul 2009”. Dupa acest verdict, nemultumirile financiare ale medicilor au luat drumul CEDO.

„Statul Roman nu-si respecta obligatiile fata de medici!”
Cele doua actiuni civile prin care s-au solicitat drepturile banesti restante si recuperarea celor 25% din salariu „taiate” din salariile bugetarilor au fost contopite intr-o sesizare adresata CEDO.

„Statul Roman nu-si respecta obligatiile fata de medici si, tocmai de aceea, am decis sa continuam lupta pentru drepturile noastre la CEDO. Este vorba despre cel de-al 13-lea salariu, acordarea sporului de conditii de munca periculoase, acordarea sporului de 50-100% la salariul de baza pentru medicii specializati in chirurgie, sporul de 25% pentru medicii, asistentele si personalul auxiliar care intra in salile de nastere, dar si recuperarea celor 25% – care la noi s-a facut 45% – taiate din salarii dupa izbucnirea crizei. Asteptam decizia CEDO, daca dosarul nostru va fi acceptat spre judecare. Avem sperante ca instanta europeana va face dreptate medicilor din Timisoara”, ne-a declarat dr. Olimpia Oprea, liderul Sindicatului „Materna”.

Vasile Bac

TIMISOARA. Declaratiile de avere ale sefilor justitiei din Timisoara contureaza ideea ca profesia de magistrat echivaleaza, in majoritatea cazurilor, cu satisfactii financiare mult mai mari decat ale parlamentarilor sau a presedintelui tarii.

La o trecere in revista sumara a salariilor lunare incasate de cei ce vegheaza la respectarea legilor si impart dreptatea in capitala Banatului se poate constata ca cel mai bine platit justitiar din zona de vest a tarii este, cine altul!, decat procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, Vasile Bac, care incaseaza 147.944 de lei pe an. Adica, peste 3.500 de euro pe luna! Profitand de aceste venituri, seful procurorilor din Banat si-a achizitionat doua apartamente in Timisoara, din care unul in suprafata de 181 metri patrati, si o casa de 575 metri patrati in Caransebes. De asemenea, mai detine un autoturism Cielo si un cont bancar unde-si pastreaza economiile, respectiv 83.000 de lei.

Pe locul doi in topul salarilor din justitia timisoreana se situeaza, cum era de asteptat, presedinta Curtii de Apel Timisoara, judecatoarea Erica Nistor, careia Ministerul Justitiei i-a depus pe card, in ultimul an consemnat in declaratia de avere, nu mai putin de 132.433 de lei. Adica, in jur de 3.000 de euro pe luna. in aceste conditii financiare, dar contractand si un credit in valoare de 6.917 euro la BRD, Erica Nistor si-a permis sa achizitioneze trei terenuri cu o suprafata totala de peste 1500 metri patrati, doua case – din care una in comuna Voluntari – si un apartament, dar si trei autoturisme, respectiv o Dacie, un Ford si o Kia Sportage. La aceste cheltuieli a contribuit, cu siguranta, si sotul judecatoarei, fost politist de cariera, care incaseaza o pensie de 20.160 de lei pe an.

Erica Nistor

Pe treapta a treia a „podiumului” salariilor il regasim pe procurorul Ion Brasoveanu, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Timis, cu un castig anual de 108.268 de lei. Cu toate acestea, pentru a-si permite un apartament de 47,74 metri patrati si un VW Jeta, procurorul Brasoveanu a mai contractat un credit in valoare de 30.000 de lei la Banca Romaneasca.

Aproape de podiumul „sutarilor de mii” se afla si Ionela Balan, prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara, care incaseaza, anual, un salariu de 91.616 lei. sefa procurorilor de la Locala detine un apartament in suprafata de 97 metri patrati, dar si o datorie de 60.000 de euro la ING Bank.

Pentru amatorii de statistici trebuie sa spunem ca acest credit se plateste aproape singur, cata vreme, sotul doamnei procuror, Mihai Andrei Balan, presedintele Judecatoriei Timisoara, incaseaza, la randul sau, un salariu de 92.726 de lei pe an.

Secretarul de stat Florin Motiu, datorie in banca de 38.000 de euro
Unul dintre cei mai indatorati magistrati din Timis pare a fi, de departe, presedintele Tribunalului Timis, judecatorul Eduard Smantana, cu o datorie de 105.690 euro, urmat de Rodica Cosneanu, de la Curtea de Apel Timisoara, cu un credit de 84.500 de euro, Anca Buta, judecator la aceeasi instanta, cu – 72.000 de euro si Carmen Parvulescu, judecator la Curtea de Apel, cu o suma in lei 216.000 de lei. in aceeasi categorie intra si Dumitru Hantea, judecator la Judecatoria Timisoara si lector universitar la Universitatea “Tibiscus”, care trebuie sa restituie nu mai putin de 58.000 de euro. Il urmeaza indeaproape Elena Raicea, judecator la Tribunalul Timis, cu o datorie bancara de 30.000 de euro.

Tot in categoria magistratilor modesti din punct de vedere al averilor pot fi inclusi judecatorii Sergiu Busca si Lenuta Sopor, de la Judecatoria Timisoara, care nu au nimic de declarat, Camelia Godean, Judecatoria Timisoara, care a mentionat in declaratia de avere doar o Dacia 1300 din anul 2000, si Raluca Panaitescu, de la Curtea de Apel Timisoara, care are doar un Matiz din anul 2003.

La acestea se adauga salariile lunare cuprinse intre 1000 si 1500 de euro. Tot in categoria magistratilor cu datorii poate fi inclus si Florin Motiu, judecator la Curtea de Apel Timisoara, actualmente secretar de stat in Ministerul Justitiei, care trebuie sa ramburseze la Unicredit o datorie de 38.000 de euro. In conditiile unor venituri anuale de 126.000 lei din salariul de judecator, 15.874 lei din salariul de cadru didactic la Universitatea de Vest Timisoara, 2.714 lei din colaborarile cu Institutul National al Magistraturii si alte venituri din drepturi de autor, plata ratelor nu pare foarte dificila. Mai cu seama ca si Dana Motiu, avocat si lector la Facultatea de Drept, aduce in casa, anual, 30.602 lei, la care se adauga vreo 8.000 de lei din activitatea de avocat.

Si daca tot am tras cu coada ochiului in declaratia de avere a lui Florin Motiu, este cat se poate de firesc sa vedem si avutia celuilalt secretar de stat in Ministerul Justitiei din Timisoara, Lidia Barac. Conform ultimei declaratii de avere a fostei presedinte a Curtii de Apel Timisoara, completata in 2012, salariul incasat in Ministerul Justitiei a fost, anul trecut, de 119.150 de lei, la care s-au adaugat alti 36.000 de lei proveniti din activitatea la catedra. in aceste conditii, Lidia Barac si-a permis, in anul 2012, sa depuna la banca o suma frumusica, respectiv 78.855 de dolari, care se adauga unui alt depozit in dolari, in valoare de 52.990,71 dolari, deschis la banca in 2011. In alte trei conturi, s-au adunat aproape 28.000 de lei. Dupa un an de stres provocat de implementarea noilor coduri si disputele cu rebelii din CSM, Lidia Barac va merge, probabil, impreuna cu fiica sa, de profesie notar public, sa se odihneasca in casa de vacanta achizitionata, in sistem time-share, in Spania. in toata aceasta perioada, casa din Timisoara, in suprafata de 188 de metri patrati, aflata in cartierul de lux de la Dumbravita, va ramane in grija vecinilor sau protejata de sisteme de alarma sofisticate…

TIMISOARA. Specializata in anchetarea marilor cazuri de coruptie si trimiterea dupa gratii a infractorilor cu functii si a miliardarilor de carton, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a devenit o structura incomoda chiar si pentru celelalte unitati ale Ministerului Public.

Nu putini sunt cei care considera ca infiintarea DNA ar fi reprezentat o cheltuiala inutila din banii publici, in conditiile in care aceleasi anchete puteau fi duse la bun sfarsit si de procurorii de la alte unitati de parchet, motiv pentru care, nu de putine ori, deasupra institutiei conduse de Daniel Morar a planat spectrul desfiintarii.

Aceasta dorinta a unora care vad in DNA o amenintare permanenta a reaparut in viata publica in urma cu o luna, cand premierul Victor Ponta si-a pus semnatura pe un document redactat de Consiliul National al Societatii Civile Romanesti, in care, printre altele, se prevedea desfiintarea DNA, ANI, CNSAS si CCR.

In timp ce premierul a acuzat ca avem de a face cu o intoxicare tipica de campanie, Consiliul National al Societatii Civile Romanesti, din care face parte si exoticul Sindicat al Cadrelor Militare Disponibilizate, a pus pe un site de pe internet documentul cu acordul “in principiu” a primului-ministru.

Mutarea DNA Timis in fostul sediu al SRI, o promisiune neonorata

Atitudinea anti-DNA a autoritatilor centrale de la Bucuresti se pastreaza, intr-o oarecare masura, si in teritoriu, in conditiile in care procurorii anticoruptie sunt nevoiti sa-si deruleze anchetele in spatii absolut improprii. Nici Timisoara nu face exceptie de la regula, in ciuda faptului ca, in ultima vreme, s-a vehiculat ideea ca Serviciul Teritorial al DNA va fi mutat in fosta cladire a SRI, de pe bulevardul Take Ionescu.

Deocamdata, autoritatile nu si-au respectat aceasta promisiune, iar procurorii si ofiterii DNA continua sa-si desfasoare activitatea intr-un spatiu de circa 100 mp, aflat la etajul trei al Palatului Dicasterial, iar perspectiva mutarii intr-un alt sediu, unde audierile sa nu se mai faca in biroul secretarei, devine tot mai indepartata.

“Ar fi trebuit sa ne mutam in fostul sediu al SRI Timis, unde am fi avut conditii mult mai bune pentru solutionarea cazurilor la care lucram, dar cineva s-a razgandit si acolo, in cladirea de pe Take Ionescu, urmeaza sa se mute un serviciu al Politiei Timis. Nu am inteles aceasta schimbare de optica, insa pare in consens cu eforturile unora in directia desfiintarii DNA”, ne-a declarat confidential unul dintre lucratorii anticoruptie din Timis. Cea mai fidela descriere a conditiilor de lucru a procurorilor DNA ne-a fost oferita, la vremea respectiva, de fostul sef al institutiei, Vlad Speriusi.

“Din cauza sediului mic, cu doar trei incaperi si un hol de trecere, uneori venim la serviciu dupa-amiaza sau seara, pentru a avea liniste. De exemplu, in biroul meu, care are circa 30 mp, stau cu un politist si cu doamna grefiera. in aceste conditii, este foarte greu sa asigur confidentialitatea anchei. Este foarte greu sa ne descurcam in acest spatiu, dar, deocamdata, astea sunt conditiile. Ma intrebati daca nu vom primi un sediu mai mare, tot aici, dupa terminarea lucrarilor de reparatii si consolidari? Un stiu ce sa va spun, este spatiul lor, noi aici suntem tolerati, depinde de procurorul general”, spunea, nu cu mult timp in urma, fostul sef al DNA Timisoara, dezamagit ca varianta mutarii unitatii pe care o conducea in fosta cazarma de pe str. Oituz nu mai putea fi luata in calcul, dupa ce cladirea tocmai fusese preluata de Universitatea de Vest.

Paradoxal, desi in perioada 1999 – 2004, in lucrarile de reparatii, consolidare si amenajare a Palatului Dicasterial din Timisoara au fost investite aproape 5 milioane de euro, mai-marii Parchetului General nu s-au gandit la o necesara extindere a sediului DNA, in schimb au fost amenjate birouri de 50 – 60 de metri patrati pentru sefii procurorilor de la unitatile de parchet locale.

Prima operatiune a DNA Timisoara, un flagrant esuat in barul Java

Reticenta autoritatilor locale si judiciare pentru DNA Timisoara poate fi pusa si pe seama ratarii lamentabile a primei operatiuni “sub acoperire” a procurorilor anticoruptie locali. In octombrie 2002, flagrantul organizat in barul Java pentru prinderea unui angajat corupt al Directiei Regionale Vamale Timisoara a esuat in mod inexplicabil. Marius Grozavu, inspector in cadrul Compartimentului Executari silite a DRV Timisoara, a reusit sa dispara din bar, chiar dupa ce anchetatorii au presupus ca a fost mituit cu suma de 250 de dolari.

Lipsa de experienta a procurorilor anticoruptie, care erau la prima actiune de anvergura de dupa infiintarea DNA, a permis urmaritului sa plece cu “corpul delict” asupra sa, intrucat politistii din dispozitiv nu primisera la timp ordinul de retinere. Arestarea inspectorului s-a facut, totusi, la cateva ore de la ratarea prinderii in flagrant, dupa ce colega sa de serviciu, Diana Popescu, retinuta in urma flagrantului, a recunoscut ca in acel bar s-au primit 500 de dolari, suma din care fiecare s-a ales cu jumatate.

Denuntarea celor doi inspectori a fost facuta de Octavian Tasca, un om de afaceri care a sesizat DNA ca i se pretind bani pentru oprirea procedurilor unei executari silite. in ciuda faptului ca flagrantul a esuat, Marius Grozavu a fost trimis in judecata pentru luare de mita si, in final, inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat la trei ani de inchisoare, cu suspendare conditionata a pedepsei. Ulterior, condamnatul s-a plans la CEDO ca a ramas inchis, desi mandatul de arestare ii expirase si ca a executat un an si jumatate de puscarie, in conditiile in care primise o pedeapsa cu suspendare.

TIMISOARA. Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara au demarat ancheta intr-un dosar penal care-l are ca protagonist pe avocatul Teofil Drugarin, din Oravita, acuzat de comiterea mai multor infractiuni grave, printre care instigare la santaj, favorizarea infractorului, incercarea de a determina marturia mincinoasa, ultraj si sfidarea organelor judiciare.

Cauza a fost disjunsa dintr-un alt dosar penal, instrumentat de Parchetul de pe langa Judecatoria Oravita, in care fiul avocatului, tot Teofil, a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru talharie, santaj si violare de domiciliu, alaturi de un alt personaj, aflat in libertate, Ciprian Badescu, acuzat de santaj si violare de domiciliu.

In rechizitoriu se sustine ca, in luna iulie a.c., cei doi ar fi intrat in casa unei persoane din Oravita, pe care au amenintat-o cu un cutit si au deposedat-o de 1000 de lei. Ulterior, sub pretextul ca a fost angajat sa-l lichideze fizic, Teofil Drugarin junior ar fi pretins aceleiasi persoane suma de 1000 de euro, iar in momentul in care a primit o parte din bani a fost prins in flagrant.

In tentativa de a-si salva fiul, avocatul Teofil Drugarin a incercat sa determine parte vatamata sa-si retraga plangerea, oferindu-i nici mai mult, nici mai putin de 10.000 de euro. Totul, pentru “a fi bine”.

Discutiile dintre avocat si victima au fost interceptate de catre organele de urmarire penala, ceea ce face ca, in prezent, dosarul instrumentat de procurorii timisoreni sa aiba probe solide, iar Teofil Drugarin sa riste ani grei de inchisoare.

Acuzatiile impotriva secretarului Cojocari, demontate de procurori

De numele avocatului carasean, aflat in vizorul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, se leaga unul dintre cele mai mari scandaluri in care a fost implicat numele secretarului Primariei Timisoara, Ioan Cojocari, dupa ce acesta a fost acuzat ca a pretins mita pentru a elibera autorizatii de constructie pentru mansardarea unor blocuri. Reclamatia impotriva lui Cojocari a fost depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara in februarie 2010, iar procurorul de caz, Dan Paulet, a inceput chiar urmarirea penala in dosar.

“Invinuita mi-a spus ca o mare parte din bani sunt pentru seful ei, domnul Cojocari Ioan si ca nimeni nu primeste asa repede autorizatii, motivand ca juristul-sef Cojocari este artist in a incurca pe cine doreste. in 17.04.2008, in jurul pranzului, am fost pe teren si s-a facut constatarea si terminarea etapei de teren. in aceeasi zi, invinuita a intocmit procesul verbal, iar dupa program am asteptat la ea acasa, in sufragerie, unde am primit o cafea si autorizatia de functionare pentru care am platit 5.000 de euro. Am cumulat foarte multe datorii si nu puteam sa avansez din cauza avizului juridic pe care trebuia sa mi-l dea domnul Cojocari. Ma refuza pe diferite motive. Mai inainte pe aceleasi documente pe care acum m-a refuzat, mi-a dat avizele”, declara Drugarin la vremea respectiva, indicand-o pe o functionara din Primaria Timisoara, Ligia Balanescu, ca fiind intermediara dintre secretarul sef Cojocari si cei care-i “vanau” semnatura.

“Era vorba despre mansardarea unui bloc unde nu s-a obtinut acordul locatarilor. Acest om care se pretinde avocat a incercat sa forteze mana Primariei. Nu a fost nici o proba impotriva mea! Cei care au anchetat acest caz aveau informatii ca altcineva ar fi luat spaga de 25.000 de euro, iar acea persoana ar fi impartit banii cu mine. Dupa ce am fost de 10 ori la DNA, anchetatorii si-au dat seama ca nu am nici o legatura cu aceste acuzatii aberante”, s-a aparat Cojocari la vremea respectiva, in timp ce angajata de la Banca de Date urbane, Ligia Balanescu, a tot repetat ca nu stie nimic de vreun fel de acuzatie. in cele din urma, Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara a constatat ca nu exista fapte care sa constituie vreo infractiune, insa i-au aplicat inculpatului o amenda administrativa de 1000 de lei, care, ulterior, a si fost contestata…

“Exista o justitie divina care da fiecaruia ceea ce merita!”

In timp ce avocatul Teofil Drugarin acuza procurorii care i-au trimis fiul dupa gratii si pe domnia sa in fata Parchetului Curtii de Apel Timisoara de razbunare impotriva familiei sale, motiv pentru care au fabricat un dosar penal, secretarul Primariei Timisoara spune ca, in viata, exista o justitie divina si ca, daca faci rau, ti se intoarce tot rau.

“Eu nu vreau raul nimanui, dar exista o justitie divina care ne da tuturor ceea ce meritam. Imi pare rau de situatia acestui Drugarin, am citit si eu, si Dumnezeu sa-l ajute sa scape cu bine din asta. Dupa ce mi-a facut rau mie – si cine stie la cati a mai facut, nu am mers nici la Catedrala sa pun lumanari, nici nu am blestemat. Justitia si-a spus cuvantul, toate s-au dus pe dos fata de cum au fost prezentate, iar acum trebuie sa demoleze si mansarda aia pentru care m-a acuzat ca nu am vrut sa-i dau autorizatie de constructie. Exista sentinta definitiva si trebuie pusa in aplicare. La vremea respectiva, am stiut de la inceput ca este o cacealma impotriva mea, Drugarin s-a luat dupa Jurca si dupa altii si mi-a facut plangere la Parchet. Acuma lucrurile s-au lamurit. Imi pare rau de situatia acestui om si nu-i doresc decat binele…”, ne-a declarat secretarul Primariei Timisoara, Ioan Cojocari.

TIMISOARA. Un scandal imobiliar care are ca obiect cateva sute de metri patrati de teren mocneste de mai multi ani intre proprietarii caselor aflate in zona de conexiune a strazii Fedra cu strada Mures, acuzatiile mergand pana acolo incat sa se reclame faptul ca strada Fedra nu este altceva decat un drum ilegal „inventat” de catre speculatorii de pe piata imobiliara, cu complicitatea functionarilor din Primaria Timisoara.

Varful de lance al „razboiului” de pe strada Fedra este un inginer-revolutionar care spune ca, dupa Revolutie, pentru cateva luni, a ocupat functia de secretar al Primariei Timisoara, inaintea vesnicului Ioan Cojocari, si tocmai de aceea ar recunoaste imediat un smen topografic din domeniul imobiliarelor intravilane.

„Dupa cum se poate vedea in Hotararea de Consiliu Local nr. 498 din data de 23.05.2000, consilierii au aprobat Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru strada Calatorilor si Prutul, care au fost integrate in Planul Urbanistic General al Timisoarei (PUG). Nu se vorbeste nicaieri de strada Fedra, care a aparut ulterior intre cele doua artere conexate la strada Mures, pe care au construit blocuri sau si-au ridicat vile oameni politici importanti ai orasului, dar si avocati, procurori si judecatori. Aceasta strada Fedra s-a trasat pe terenuri private, de catre cei care aveau nevoie de o cale de acces catre propriile blocuri sau case, de aceea nu apare in documentele oficiale, la momentul cand s-au aprobat strazile din jur”, spune Aurel Ghile, care lupta in instanta pentru dreptatea unor vecini, in calitate de presedinte al Asociatiei „Liga de vest pentru actiune civica”…

„Regele fantanilor arteziene” din Timisoara, acuzat ca a ocupat abuziv 321 mp de teren

In cererea de interventie in dosarul nr. 10.190/325/2005, care s-a plimbat timp de sapte ani pe la instantele judecatoresti din Timisoara, presedintele temutei ligi pentru actiune civica reia acuzatiile la adresa vecinilor sai, dar vorbeste si despre aparitia intempestiva a strazii Fedra.

“Am solicitat sa intervin in aceasta cauza, pe cat de simpla in realitate, pe atat de complicata in justitie. In toate plansele si planurile de dezmembrare facute de Iprotim in perioada 1995 – 1998 s-a constatat ca pe strada Mures nr. 100 a existat si exista si in prezent o singura casa veche, care se gaseste pe un teren viran si care avea un teren aferent de 732 metri patrati. Imobilul se gaseste inscris in CF 6355, avand top 14424 si 14425, casa si curte, si un top 14427, gradina, pentru care reclamanta Huhn Claudia plateste taxe financiare si in prezent. Odata cu dezmembrarile succesive din dreapta si in stanga imobilului situat in strada Mures nr. 100 au aparut constructii si o strada noua, numita strada Fedra. Cu constructiile facute de domnul Miclea in stanga nu avem nici o reclamatie, linia de granituire este corecta si dreapta pe o suprafata de 81,30 m, insa cu constructia facuta de domnul Cotuna Liviu avem mari necazuri, deoarece in timpul construirii casei fiului sau de pe strada Fedra a ocupat ilegal 321 metri patrati din gradina reclamantei”, reclama Aurel Ghile, considerand ca fiind „dureros si incompatibil” ca judecatorul Nicolae Tomus sa tina dosarul pe rol timp de trei ani, sa ceara expertize pe banda rulanta, iar in final, in dosarul de circa 400 de pagini sa dea o solutie de admitere in parte a cererii.

In replica la acuzatiile aduse de Aurel Ghile, reprezentantul legal al vecinilor sai Huhn Angelica si Huhn Herman in instanta, Dinu Cotuna – supranumit si „regele fantanilor arteziene” din Timisoara, datorita faptului ca firma sa, Elkana SRL, a castigat majoritatea licitatiilor pentru intretinerea si curatarea artezienelor din oras – a precizat ca nu s-a incalcat nici o linie de hotar si chiar a adus extrase de carte funciara pentru a proba acest lucru. Desi aceste extrase au fost contestate de Liga de vest pentru actiune civica, care a acuzat faptul ca ar fi ilegale, judecatoarea Maria Rodica Antoanela Aman, de la Judecatoria Timisoara, a specificat in sentinta civila nr. 25305, pronuntata in sedinta publica din 24.10.2011, ca „extrasele sunt certificate de catre conducatorul de carte funciara, acestea consuma intru totul pozitiile in vigoare din coala de carte funciara si cata vreme nu a fost formulata o cerere de inscriere in fals, instanta apreciaza ca nefondate sustinerile intervenientei”. In consecinta, granituirile parcelelor de teren au ramas aceleasi, litigiul continuand si la ora actuala pe rolul instantelor de judecata. Pe parcursul cercetarilor judecatoresti, in scandalul de pe strada Fedra au fost introduse in cauza tot mai multe persoane, printre care si cei care au instrainat parcele de teren in zona respectiva, printre care si fostul procuror Marian Balc…

„Afacere imobiliara” care va ajunge la CEDO?

In conditiile in care nu am reusit sa aflam opinia paratului Dinu Cotuna fata de acest litigiu imobiliar, in ciuda incercarilor repetate, am considerat de cuviinta sa mentionam o parte din argumentele domniei sale formulate in intampinarea depusa la dosar. Asadar, „regele fantanilor arteziene” din Timisoara spune ca la data cumpararii terenului a cedat din frontul stradal 1,36 metri patrati, ca parcela topo 14427, cu suprafata de 774 mp, este mai mica in CF, frontal fiind doar 18 metri si ca de „niciunde nu rezulta unde se gaseste diferenta de teren si cine foloseste acest teren”. Pana la solutionarea acestei probleme de hotar de pe strada Fedra va mai trece ceva vreme, data fiind complexitatea masuratorilor si a suprapunerii de proprietati, insa Liga de vest pentru actiune civica se pregateste inca de pe acum sa denunte aceasta „afacere imobiliara” la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

TIMISOARA. Sustinerea de care s-a bucurat primarul Nicolae Robu la alegerile locale din partea Sindicatului din Primaria Timisoara se transforma, pe zi ce trece, intr-o “dulce amintire” electorala, in conditiile in care doleantele sindicalistilor sunt ignorate cu zambetul pe buze de catre actualul edil-sef. Dupa ce a acceptat sa-si sacrifice o parte din imaginea publica, cand a decis sa-l “tradeze” pe Gheorghe Ciuhandu si sa treaca in barca lui Nicolae Robu, liderul sindicalistilor din Primarie, Tiberiu Negrei, este frapat, actualmente, de atitudinea noului primar, care s-a vazut cu sacii in caruta si nu se mai simte obligat sa respecte protocolul incheiat cu sindicatul.

Adica, nu pare grabit sa puna in aplicare decizia Curtii de Apel Timisoara prin care toate persoanele concediate din Primarie si institutiile subordonate in 2010 sa fie repuse in drepturi. Pentru a se crea conditiile intoarcerii la lucru a celor peste 200 de angajati trimisi ilegal in somaj este absolut necesara adoptarea unei alte organigrame, care sa cuprinda si posturile desfiintate o data cu marea concediere. in ciuda promisiunilor ca se va intocmi un proiect de hotarare care sa fie introdus pe agenda de lucru a Consiliului Local, lucrurile treneaza, iar oamenii sunt purtati pe drumuri cu dreptatea in brate.

“Dupa validarea in functia de primar al municipiului voi supune aprobarii Consiliului Local doua proiecte de hotarare avand ca obiect organigramele si statele de functii, una aferenta aparatului de specialitate al Primarului, iar cealalta aferenta Directiei Politiei Locale Timisoara. Prin aceste hotarari se vor inlocui organigramele si statele de functii existente acum cu cele decise prin Decizia Civila a Curtii de Apel Timisoara nr. 699/20.03.2012, pronuntata in dosarul cu nr. 7627/30/2010”, promitea Nicolae Robu imediat dupa alegeri, cand a dat asigurari ca plata drepturilor salariale si a altor drepturi castigate prin contractul colectiv de munca vor fi achitate retroactiv.

“In Primarie lucreaza, in continuare, cei ce fac parte din marea famiglia”

La aproape trei luni de la instalarea in functia de primar al Timisoarei, Nicolae Robu nu a facut nimic pentru repararea unei greseli a fostei administratii. Certificata de catre instantele de judecata.

“Din cei aproximativ 50 de angajati care au fost disponibilizati, doar vreo patru au fost reincadrati. Nu inteleg de ce liderul de sindicat Tiberiu Negrei,  care a semnat protocolul cu Nicolae Robu, tace si nu angajeaza un executor pentru punerea in aplicare a sentintei. Sigur joaca la doua capete. Nu stiu cum o sa fie noua organigrama, dar dupa cum se poate vedea, si acum, in Primarie lucreaza, in continuare, cei care fac parte din marea famiglia. Adica sotiile unor patroni de firme abonate la contractele cu Primaria, sotii unor sefe de serviciu care cumuleaza pensia cu salariu, ba mai e si manager de proiect si primeste un spor de 75%, si anumite simpatii ale celor din conducerea orasului care conduc departamente importante fara a avea studiile necesare. Curtea de Conturi a cerut inca de anul trecut luarea masurilor de recuperare a unui prejudiciu de 22.199 lei, reprezentand plati ilegale efectuate in perioada 2006 – 2009, dar acest lucru inca nu s-a intamplat”, ne-a declarat una dintre persoanele disponibilizate din Primarie in 2010 si care asteapta repunerea in drepturi.

Prin decizia civila nr. 699 din 20 martie 2012, Curtea de Apel Timisoara a stabilit ca disponibilizarile din 2010 din Primaria Timisoara au fost ilegale si a dispus repunerea in posturi a celor concediati.

“Admite in parte actiunea Sindicatului Liber al Angajatilor din Primaria Timisoara si din Serviciile Publice aflate in subordinea Consiliului Local al Municipiului Timisoara si dispune anularea urmatoarelor acte administrative: Hotararea Consiliului Local al Municipiului Timisoara nr. 330/03.08.2010 privind modificarea si aprobarea Organigramei si a Statului de functii pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Timisoara; Hotararea Consiliului Local al Municipiului Timisoara nr. 331/03.08.2010 privind modificarea si aprobarea Organigramei, Statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare pentru Serviciul Public, Directia Politia Comunitara Timisoara”, se precizeaza in decizia completului de judecata condus de magistratul Razvan Patru. De remarcat ca unul dintre cei trei judecatori din complet, respectiv Rodica Olaru, a facut opinie separata, pe care si-a motivat-o in temei legal.

Tiberiu Negrei

“Toate persoanele disponibilizate care au sentinte definitive vor fi reangajate!”

Acuzat ca joaca la doua capete in razboiul cu primarul Nicolae Robu, care tergiverseaza primirea inapoi a functionarilor publici dati afara de Gheorghe Ciuhandu, liderul maxim Tiberiu Negrei spune ca, daca lucrurile nu se rezolva pe cale amiabila, va recurge la serviciile unui executor judecatoresc pentru a pune in aplicare hotararea instantei de judecata.

“Am solicitat domnului primar Nicolae Robu sa urgenteze toate procedurile legale pentru revenirea in posturi a colegilor concediati in 2010. Deocamdata vad ca lucrurile treneaza, desi am avut promisiuni ca in septembrie va fi promovata o hotarare de Consiliu Local pentru aprobarea noilor organigrame. M-am uitat peste schitele de proiecte si nu am vazut nici o propunere in acest sens. Au trecut mai mult de cinci luni de la data deciziei Curtii de Apel Timisoara si in Primarie nu s-au luat nici un fel de masuri. Sa speram ca vom gasi intelegere la noul primar, tocmai de aceea l-am sprijinit in alegeri, ca problema aceasta sa se rezolve. Altfel, dupa cum se stie, hotararile judecatoresti se pot pune in aplicare prin executare silita si vom recurge la serviciile unui executor judecatoresc. Asta ar presupune alt scandal, presa, discutii si nu cred ca noua conducere a Primariei are nevoie de asa ceva!”, ne-a declarat Tiberiu Negrei.

In opinia sa, in conditiile in care patru fosti angajati au obtinut sentinte favorabile, toti angajatii Primariei care au contestat decizia de concediere la instantele de judecata vor avea castig de cauza si va trebui sa fie reangajati.

Sindicatul a reprezentat in fata instantelor doar un sfert din numarul persoanelor disponibilizate, celelalte si-au angajat avocati. in ciuda aparentelor, problema repunerii in drepturi a persoanelor disponibilizate in 2010 pare sa-l preocupe si pe primarul Nicolae Robu.

”Toti fostii angajati care au castigat in instanta prin sentinte definitive, irevocabile si executorii vor fi reangajati. Deocamdata nu s-au prezentat decat cativa, patru-cinci, asa se explica faptul ca nu e mai mare numarul celor repusi in drepturi, actualmente fiind in instanta vreo 200, din cate am inteles. 50 dintre ei au hotarare deja emisa, dar nu s-au prezentat la mine decat foarte putini”, ne-a declarat primarul Timisoarei.

O tanara cu merite deosebite in promovarea sportului timisorean, campioana europeana la para-canoe si medaliata cu bronz la campionatele mondiale, duce o lupta surda cu autoritatile locale in tentativa de a-si face cunoscute performantele si de a beneficia de facilitatile sociale obtinute de colegii sai din alte orase.

Deocamdata nu a reusit sa-l induplece intaiul gospodar al urbei, Nicolae Robu, nici macar sa o primeasca intr-o audienta, daramite sa accepte ideea unei recompensari din bugetul local a sportivei de talie mondiala.

Sigur, paracanoea nu se compara cu fotbalul sau baschetul, sporturi care beneficiaza de finantari generoase din banii contribuabililor, dar nici performantele Mihaelei Lulea, caci despre ea este vorba, cu ratarea tuturor obiectivelor de catre echipele spre care sunt dirijate sume colosale.

Unul dintre motivele care, in mod paradoxal, poate sta la baza atitudinii pasive a autoritatilor locale fata de performantele obtinute pe apa de Mihaela Lulea tine de statutul de persoana cu nevoi speciale al sportivei, dupa ce, in urma cu aproape 20 de ani, un urs de la Gradina Zoologica din Timisoara i-a zdrobit si smuls tibia piciorului drept. De atunci poarta, discret, o proteza metalica prinsa de genunchi, pe care o da jos ori de cate ori se urca in barca pentru a castiga medalii.

Agenda primarului, plina de probleme mai importante decat a unei persoane invalide

Castigarea medaliei de aur la Campionatele Europene de la Zagreb si medaliei de bronz la Mondialele de la Poznan, din Polonia, i-au adus sportivei din Timisoara putin peste 10.000 de lei. In mod absolut inexplicabil, medaliile castigate de paralimpici sunt „platite” la jumatate de pret fata de recompensele incasate pentru aceleasi titluri de catre sportivii valizi.

In aceste conditii, pentru a-si finanta antrenamentele si existenta de zi cu zi, Mihaela Lulea a incercat sa-i solicite primarului Nicolae Robu elaborarea si supunerea la vot a unei hotarari de Consiliu Local privind plata unei indemnizatii lunare din bugetul local, asa cum se intampla cu paralimpicii din Iasi, Galati sau alte orase din tara. Desigur, in cazul titlurilor mondiale sau europene.

„Dupa castigarea medaliilor, am incercat sa merg in audienta la domnul primar Robu. Doamna care nota in registrul de audiente m-a intrebat cu ce problema vreau sa merg la primar, i-am spus ca e vorba despre indemnizatie si lamurirea unei probleme locative. De 12 ani stau cu mama in chirie, dupa ce am fost evacuate de fostii proprietari dintr-o locuinta inchiriata de la Primarie. Mi-a spus ca sunt 60 de persoane pe lista in fata mea si ca, de fapt, aceste probleme nici nu se pot rezolva cu primarul”, povesteste campioana europeana, care nu s-a dat batuta si a asteptat momentul prielnic pentru a-l aborda pe Nicolae Robu.

„De Ziua Timisoarei, au fost recompensati cu diplome si bani mai multi sportivi, printre care si eu. Am stat o ora si jumatate pana am fost premiata eu, apoi inca vreo doua ore pana s-a terminat ceremonia din Piata Unirii si am reusit sa-l abordez pe domnul primar. I-am spus ca am incercat sa ajung in audienta la domnia sa si nu am reusit. Mi-a spus ca are o agenda foarte plina, ca sunt cazuri sociale mult mai importante decat al meu si ca, daca am un dosar pentru locuinta depus din 2003 sa astept pentru ca, pana la urma, voi primi ceva. Inainte de a pleca, mi-a spus ca nu ma poate ajuta cu nimic si sa-mi astept randul”, spune Mihaela.

„Am ramas socata de atitudinea domnului Robu, care in campania electorala spunea ca va fi un primar al tuturor timisorenilor, nu doar al celor valizi. Nu-mi venea sa cred ca nici nu a stat sa ma asculte, sa-i spun ca toti sportivii paralimpici din lume, cu care ma intalnesc la competitii, sunt sprijiniti de primariile din localitatile de bastina. Altfel n-ar putea rezista!”, spune tanara.

Printre altele, campioana europeana la para-canoe voia sa-i spuna primarului ca sportivii de lot national din Galati, cei cu handicap, au primit locuinte in blocurile ANL, ca recompensa pentru titlurile obtinute. De ce nu s-ar putea intampla acelasi lucru si in Timisoara? Ne amintim ca pe listele ANL, in urma cu cativa ani, a aparut meteoric si fotbalistul Silviu Balace, care juca la o Poli in prag de retrogradare…

Sportivii cu titluri europene si mondiale, mai prejos de fotbalisti si baschetbalisti mediocri?

Dezinteresul autoritatilor locale pentru performantele sportive ale persoanelor invalide nu constituie un atu in cursa Timisoarei pentru obtinerea titlului de Capitala europeana. in Europa, persoanele cu handicap sunt discriminate pozitiv pentru ca au nevoie de protectie.

„Am fost efectiv impresionat cand, intr-una din seri, cand ma aflam la Clubul Nautic Banat, am zarit o proteza de picior pe ponton. Am intrebat – ce se intampla! Mi s-a spus ca campiona europeana Mihaela Lulea face antrenamente pe Bega si de cate ori urca in canoe vine antrenorul sa-i ia proteza si sa o puna pe ponton. Nu urca cu ea in barca! Tocmai de aceea cred ca munca acestor sportivi deosebiti ar trebui pretuita altfel de cei ce pot lua decizii”, ne-a declarat Bogdan Danescu, un fost canotor al Timisoarei care a descoperit povestea campioanei cu piciorul smuls de urs.

In tentativa de a afla si opinia primarului Timisoarei, Nicolae Robu, in aceasta problema si daca nu se impune ca sportivii cu performante deosebite din Timisoara sa primeasca anumite indemnizatii de la bugetul local – ne-am lovit de refuzul intaiului barbat al urbei de a discuta. si chiar de a raspunde la mesaje. Domnia sa se ghideaza, probabil, deja, dupa principiul pe care l-a si enuntat – cainii latra, caravana edilitara trece.

TIMISOARA. Daca un magistrat sau un procuror a dovedit rea-credinta in administrarea unor probe sau in pronuntarea unei sentinte, atunci ei pot fi trasi la raspundere.

Proiectul de lege ce obliga judecatorii si procurorii sa raspunda material pentru greselile profesionale savarsite cu buna stiinta, prin nesocotirea normelor de drept material sau procesual, continua sa mentina incordate relatiile dintre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Varianta propusa de CSM, destul de alambicata pentru a fi la indemana justitiabilului de rand, a fost amendata de Ministerul Justitiei, prin functionarul din cadrul ministerului, Lidia Barac, fosta presedinta a Curtii de Apel Timisoara.

Daca, initial, forul de conducere al magistraturii din Romania a propus ca repararea unui prejudiciu cauzat de o eroare judiciara sa poata fi invocat doar daca acea eroare a fost constatata, in urma rejudecarii cauzei, printr-o hotarare irevocabila, ulterior s-a decis completarea prevederilor legale cu definirea relei-credinte, care este vazuta ca o incalcare voluntara a normelor de drept cu scopul prejudicierii unei persoane. Aceasta forma a raspunderii materiale a magistratilor a fost amendata de Ministerul Justitiei, pentru a fi eliminate echivocurile din text si a face mult mai simpla tragerea la raspundere a judecatorilor si procurorilor corupti.

“Exista o grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand prejudicierea unei persoane. Atat in cazurile de natura penala, cat si in celelalte, statul raspunde pentru erorile judiciare. Statul se poate indrepta impotriva magistratului prin actiunea in regresie doar daca se face dovada intr-un tribunal ca magistratul a savarsit eroarea judiciara ca urmare a unei grave neglijente sau din rea-credinta”, a precizat Lidia Barac. Conform noilor prevederi, statul, prin Ministerul de Finante, are dreptul de a deschide actiune in regresie impotriva magistratului care a pronuntat o sentinta nedreapta in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a stabilit eroarea judiciara.

O sentinta de evacuare opozabila oricarei persoane fizice sau juridice
In ultimii ani, unii magistrati de la instantele din raza Curtii de Apel Timisoara au pronuntat sentinte hilare, care au sfidat, efectiv, normele de drept material sau procesual. Pentru a exemplifica termenul de “rea-credinta” introdus in proiectul de lege de Lidia Barac, vom trece in revista cateva cazuri care au reusit sa bulverseze de-a binelea practica judiciara. Evacuarea magazinului “Royal” dintr-un spatiu in care a functionat, timp de mai multi ani, pe strada Alba Iulia, a prilejuit partilor aflate in conflict o serie de incercari disperate de influentare a hotararilor judecatoresti, incercari care au condus, in final, la avizarea de catre Ministerul Justitiei a cercetarii unui judecator de la prima instanta locala. in conditiile in care chiriasul nu achitase chiria in contul proprietarului tabular al “Casei cu Atlanti”, acesta s-a hotarat sa ceara instantei de judecata rezilierea contractului de inchiriere, plata chiriei restante si evacuarea firmei.

Dezbaterile din instanta au dat castig de cauza proprietarului, cum era si firesc, insa evacuarea a fost suspendata, timp de cateva zile, de o hotarare, cel putin bizara, pronunata de un magistrat de la Judecatoria Timisoara. Acesta a decretat, pur si simplu, ca hotararea sa este opozabila tuturor persoanelor fizice sau juridice care vor fi gasite, cu contract sau fara contract, in spatiul in litigiu de pe strada Alba Iulia. Magistratul a ignorat, pur si simplu, faptul ca competentele sale se intindeau doar asupra partilor in conflict. Hotararea sa a fost desfiintata de instanta superioara, iar judecatorul a fost cercetat de o echipa sosita de la Ministerul Justitiei.

Biciclist condamnat la inchisoare pentru… parasirea locului accidentului
Conform unui rechizitoriu intocmit de procurorii timisoreni, la data de 18 octombrie 2010, pe o strada cu sens unic din Timisoara, circula o masina, si in spatele acesteia se deplasa un biciclist. Printr-o manevra gresita, incercand sa mearga in mansalier, soferul autovehiculului a lovit bicicleta, prinzand piciorul biciclistului intre roata si bordura trotuarului. Imediat dupa incident, soferul autoturismului a oprit, a constatat ca biciclistul nu se plange de dureri, apoi a plecat. Victima s-a prezentat la spital, unde medicul a constat o fractura si i-a pus piciorul in ghips. Ulterior, l-a contactat pe sofer pentru a-i cere despagubiri, insa a fost refuzat.

Revoltat de atitudinea persoanei care-l accidentase,  biciclistul a formulat o plangere la Politie, iar expertiza a dovedit fara urma de tagada culpa exclusiva a conducatorului auto la producerea accidentului. Paradoxal, prin rechizitoriul intocmit, procurorul i-a trimis in judecata pe amandoi. Soferul pentru vatamare corporala din culpa si parasirea locului accidentului, iar biciclistul pentru… parasirea locului accidentului. Prin sentinta penala pronuntata de Judecatoria Timisoara, instanta i-a achitat pe amandoi, insa Parchetul a declarat apel. Prin decizia penala pronuntata de Tribunal, apelul este admis si amandoi protagonistii dosarului penal sunt condamnati la cate zece luni de inchisoare, cu suspendare, judecatorii retinand in seama acestora infractiunile stabilite de procurori in rechizitoriu.

Ceea ce se imputa victimei accidentului, in decizia Tribunalului, era tocmai faptul ca a fost vatamata sanatatea sa, iar acesta a parasit accidentul fara acordul organelor de politie. Recursul biciclistului a fost admis, in cele din urma, de Curtea de Apel Timisoara, si instanta a hotarat achitarea victimei si condamnarea la o pedeapsa cu suspendare a automobilistului neatent. Sa mai spunem ca, anual, Romania este obligata la plata a peste 10 milioane de euro ca urmare a proceselor pierdute la CEDO, bani care, in cazul intrarii in vigoare a “Amendamentului Barac” la legea raspunderii materiale se vor recupera din buzunarele magistratilor.

TIMISOARA. Proprietarul unui restaurant din Timisoara a inceput, zilele trecute, un razboi deschis impotriva fostei sale partenere de afaceri, care a detinut localul in chirie timp de patru ani, pe care o acuza de concurenta neloiala.

In plangerea penala depusa la Parchetul de pe langa Tribunalul Timis, omul de afaceri Ioan Anghelina descrie cu lux de amanunte modul in care fosta sa chiriasa, Rodica Galuska, i-a furat, pur si simplu, brandul restaurantului in discutie, pe care l-a inregistrat in mod clandestin la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

„Fosta chiriasa a spatiului in care-si desfasoara activitatea societatea subscrisa, dupa ce a fost indepartata din acest spatiu, a inteles sa savarseasca acte de concurenta neloiala, punand bazele unei societati cu acelasi obiect de activitate, cu o denumire similara, avand sediul in Bucuresti, insa practic activitatea desfasurandu-se la punctul de lucru din Timisoara, creand o pagina de Facebook sub aceeasi denumire si incercand sa obtina foloase, avantaje economice din confuzia creata in randul consumatorilor, clienti fideli ai societatii noastre”, se mentioneaza in plangerea depusa la Parchet. Totodata, reclamantul arata ca „urmare a confuziei create intre marci, faptuitoarea a furat practic clientela subscrisei”, solicitand obligarea acesteia la plata de despagubiri pentru daunele pricinuite si schimbarea denumirii noii societati comerciale.

„Fosta mea chiriasa vrea sa-mi fure denumirea restaurantului!”

Restaurantul cu specific romanesc situat intr-o zona linistita adiacenta Caii Lipovei a fost infiintat in data de 15.07.2002, iar din anul 2006 a fost inchiriat, cu toate bunurile din dotare, unei societati comerciale reprezentate de Rodica Galuska. In 2010, din cauza crizei economice, femeia a inregistrat mari restante la plata chiriei si utilitatilor, motiv pentru care contractul a fost reziliat.

In februarie 2012, Rodica Galuska si-a pus in aplicare un plan de razbunare pe proprietarii restaurantului in discutie, cu o anumita notorietate in spatiul public, si a depus la OSIM o cerere de inregistrare a denumirii fostului sau loc de munca, pe numele sau, in Registrul national al marcilor. Cu alte cuvinte, si-a inregistrat brandul restaurantului pe nume propriu si, in consecinta, s-a pus la adapostul protectiei legale a marcilor.

„Cand am vazut ca in oras a mai aparut un restaurant cu aceeasi denumire cu al meu nu mi-a venit sa cred! Imediat m-am interesat cine sunt patronii si cand am aflat ca e vorba despre Rodica Galuska, fosta mea chiriasa, mi-am dat seama ca femeia s-a razbunat pentru ca am scos-o afara dintr-un spatiu unde nu mai platise chiria de cateva luni. Sigur ca puteam rezolva povestea asta si altfel, mi-a furat o denumire cunoscuta in oras, dar am zis ca mai intai sa mergem pe calea legala. Am facut plangere la Parchet si vom ataca decizia OSIM de inregistrare a denumirii in discutie. Este numele fetitei mele, cum sa spuna femeia asta ca denumirea ii apartine si sa ceara inregistrarea in nume propriu! Oare cei de la OSIM nu aveau obligatia de a verifica daca aceasta denumire nu exista deja pe piata si sa ma notifice ca cineva intentioneaza sa mi-o fure? Revolta mea este cu atat mai mare cu cat am ajutat-o mult pe aceasta femeie. A avut un copil bolnav de cancer, l-am dus pe banii mei la un spital din Viena, am cheltuit, nu i-am cerut niciodata restituirea acelor sume destul de consistente. I-am respectat durerea, pentru ca fiul ei s-a stins din viata la nici 32 de ani. Iar ca multumire, ea vrea sa-mi fure restaurantul?”, se intreaba retoric Ioan Anghelina.

Dupa ce a apelat la un avocat care sa-l reprezinte in acest litigiu, a aparut si prima surpriza majora. Societatea comerciala care a deschis restaurantul cu acelasi nume din Timisoara, aflat in zona Spitalului Judetean, are sediul social in Insulele Virgine, localitatea Road Town, Tortorola. Asadar, o firma dintr-un paradis fiscal a luat „cu japca” denumirea unui restaurant cunoscut din Timisoara.

„Vom ataca in instanta decizia OSIM prin care aceasta denumire va fi protejata pe numele Rodicai Galuska. Deocamdata nu a aparut in Monitorul Oficial, asteptam, urmarim, pentru a nu pierde termenul de contestare. Suntem in fata unui caz clasic de concurenta neloiala, nu cred ca vor exista vreun fel de probleme in a dovedi acest lucru. In final, cu siguranta, se va impune plata unor despagubiri consistente. Sigur, ne simtim afectati de mesajele postate de aceasta femeie pe Facebook, dar deocamdata nu exista metode de lupta impotriva a retelei de socializare”, ne-a declarat avocatul Calin Bot.

Despre ce mesaj anticoncurential e vorba? „De ceva timp, pe Facebook a aparut un alt restaurant care incearca sa se foloseasca de numele si meniul nostru, de pozele facute de noi. Pana chiar si logo-ul ni l-au furat! Va rugam sa nu va lasati pacaliti! Noi am inceput sa luam masuri blocand utilizatorul. si voi puteti face la fel”, spune Rodica Galuska.

„Este cat se poate de legal sa ceri la OSIM inregistrarea unei marci neprotejate!”

In ciuda incercarilor noastre, nu am reusit sa aflam si opinia „uzurpatoarei” Galuska despre aceasta operatiune anticoncurentiala, insa, in schimb, am obtinut punctul de vedere al specialistei in protejarea marcilor care s-a ocupat de aceasta inregistrare la OSIM.

„Nu pot sa discut despre aceasta inregistrare, pentru ca as fi in conflict de interese. Trebuie sa-mi reprezint si sa-mi apar clientii. Ceea ce vreau sa va spun este faptul ca nimeni nu verifica daca o denumire exista pe piata, ci doar daca e protejata legal. Sigur ca se poate invoca reaua-credinta in preluarea unei marci existente deja pe piata, dar e vina proprietarilor ca nu si le protejeaza legal. In momentul in care le-am propus patronilor de restaurante din oras acest serviciu, adica inregistarea marcilor la OSIM, mi-au zis ca e prea scump, ca localurile sunt cunoscute. Ei bine, se trezesc la realitate doar atunci cand altcineva le inregistreaza, in nume propriu, marca. Atunci is disperati, cauta solutii, dar e deja prea tarziu”, ne-a declarat Codruta Popescu, directoarea unei agentii a carei obiect de activitate este inregistrarea si protejarea marcilor. In cazul in care va fi gasita vinovata, Rodica Galuska risca intre o luna si doi ani de inchisoare sau amenda de la 20.000 la 100.000 de lei.

TIMISOARA. Acuzat de o evaziune fiscala de cateva milioane de lei, intr-un dosar penal aflat pe masa DNA Timisoara, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata cerealelor din vestul tarii, Cristian Dumitru Popa, 33 de ani, din Sanandrei, este la un pas de a fi scos basma curata de catre procurorii anticoruptie, dupa ce a prezentat anchetatorilor un vraf de documente din care reiese ca a fost corect, ca si-a evidentiat in actele contabile toate tranzactiile si ca a platit la stat toate darile posibile.

“Intr-adevar, am cesionat actiunile uneia dintre firmele mele catre doi cetateni sarbi, este o chestiune legala in Romania, dar am pastrat in copie toate documentele, contracte si facturi, pe care le-am dus la Parchet. Nu am facut nici o ilegalitate, nu am datorii la stat, chiar si procurorii care au preluat dosarul de la politie s-au mirat de comunicatul de presa in care eram acuzat de evaziune fiscala”, spune Cristian Popa.

Conform cercetarilor preliminare ale politistilor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, in perioada 2010-2011, societatea comerciala la care Popa era asociat cu doi cetateni sarbi nu a evidentiat veniturile din vanzari de cereale, in valoare totala de 7.589.363 lei cu consecinta fiscala de diminuare a obligatiilor fiscale privind impozitul pe profit cu suma de 1.214.298 lei si T.V.A.-ul cu suma de 1.821.447 lei. De asemenea, societatea si-a diminuat profitul impozabil cu suma de 8.809.780 lei si a dedus TVA-ul necuvenit in suma de 2.114.437 lei, in conditiile in care documentele nu indeplinesc conditiile legale, acestea provenind de la un contribuabil declarat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala ca fiind inactiv.

“In practica cercetarilor fiscale de la noi s-a instituit regula ca, daca esti citat sa vii la Politie sau la Garda cu documentele unei firme si nu dai curs acestei invitatii, automat se considera ca este vorba despre o firma fantoma. Asa s-a intamplat si in acest caz, insa procurorii DNA au sesizat ca realitatea este cu totul alta. Tot ceea ce ni s-a imputat am combatut prin probe, iar acuma asteptam sa ne fie comunicata solutia”, ne-a declarat avocatul Ionut Pasca, increzator intr-un verdict favorabil, cu atat mai mult cu cat dosarul este instrumentat chiar de seful DNA Timisoara, Tamas Schiffbeck.

„O sa pun o camera pe mine si o sa-i dau niste bani pentru a-i face un flagrant!”
Nici nu conteaza ca unul dintre fostii parteneri de afaceri ai intreprinzatorului cu cereale s-a pus la dispozitia DNA in calitate de martor in aceasta afacere si a procurat documente dintre cele mai interesante. “Acest Cristinel Uscatu – cu care nu am facut niciodata vreo afacere, nu exista nici o factura sau contract intre noi – a spus peste tot ca nu se lasa pana nu ma vede dupa gratii. A venit la mine acasa sa-mi ceara bani, a fost in curte la parintii mei sa le spuna ca-i datorez bani. Nu stiu ce sa mai fac, probabil ca o sa-i fac o plangere penala pentru santaj. Sau o sa-mi pun o camera pe mine si o sa-i dau niste bani, ca sa-i fac flagrantul. El a iesit afara dupa doi ani de arest preventiv si acuma are nevoie de bani. Dar, cum sa vina la mine sa-mi ceara 70.000 de euro? Pentru ce sa-i dau aceasta suma, daca noi nu am facut afaceri impreuna niciodata? Stiu ca e invidios ca ma plimb cu Porche si cu un Bentley, dar ce sa fac acuma, ca sa nu se simta el frustrat, sa-mi cumpar un Logan? Oricum, amandoua masini sunt cumparate in leasing, niciuna nu costa mai mult de 60.000 de euro, si sora mea, care are o firma de transport, plateste rate de 2.000 de euro pe luna! Cat despre denunturile cu care ma tot ameninta Uscatu, poate sa faca oricate denunturi doreste! Cata vreme ma stiu corect, nu ma intereseaza ce acuzatii poate sa-mi aduca”, spune Cristian Popa.

De cealalta parte, Cristinel Uscatu acuza faptul ca, pe vremea cand colabora pe piata cerealelor cu intreprinzatorul din Sanandrei, a fost tras pe sfoara cu peste 150.000 de euro, iar la iesirea din inchisoare a incercat sa recupereze macar jumatate din aceasta suma. “Am spus procurorilor mecanismul prin care am fost prejudiciat cu aceasta suma. Sigur ca, atunci cand este vorba despre afaceri mai speciale, nu exista nici un fel de facturi, de documente, ci doar de cuvantul de onoare. Am stat in arest preventiv timp de 18 luni, afacerea cu cereale mi s-a prabusit, camioanele cumparate in leasing mi le-a luat banca, normal ca la iesirea din inchisoare am incercat sa-mi recuperez datoriile. Doar ca fostul meu partener de afaceri, pentru care am alergat pe la tarani din poarta in poarta ca sa-i incarc masinile cu cereale, nu mai recunoaste nimic si ma ameninta si cu o plangere pentru santaj”, ne-a declarat Cristinel Uscatu.

Firmele cu probleme din Timis, preluate de cetateni sarbi
Conform Monitorului Oficial al Romaniei, partea IV-a, nr. 1477, firma Cargo Pro Cereal Company SRL Timisoara, cu sediul pe strada Demetriade nr. 13, care a apartinut omului de afaceri Cristian Dumitru Popa, si-a mutat sediul social, in februarie 2011, in Bucuresti, strada Baba Novac nr. 16. in prealabil, toate partile sociale ale firmei in discutie au fost cesionate cetateanului sarb Radmilo Marinkovic, din localitatea Sabac, str. Zeke Buljubase nr. 047. Sigur, dupa cum preciza Cristian Dumitru, aceasta este o operatiune legala. in aparenta asa este, insa acest gen de instrainare a firmelor cu datorii la stat poate ascunde fuga de datorii sau lasarea in urma a unor tranzactii suspecte. Anchetatorii care se ocupa de asemenea cazuri spun ca, inainte, pentru cesionarea firmelor cu probleme erau folositi boschetari sau indivizi cu afectiuni psihice. Mai nou, in aceasta lume a firmelor fantoma au fost introdusi cetatenii sarbi, care sunt adusi in Romania si facuti patroni la firme cu probleme.

“Nu vorbesc limba romana, colaboreaza greu cu autoritatile si e aproape imposibil ca, in baza semnalmentelor prezentate de ei, sa faci un portret robot al intermediarului. si nu in ultimul rand, daca-i scapi peste granita, in Serbia, este extrem de dificil sa obtii extradarea lor”, ne-a dezvaluit un lucrator de la SIF Timis. Printre firmele preluate, in ultimii ani, de cohorta de afaceristi sarbi interesati de achizitionarea afacerilor cu probleme se numara SC Cargo Pro Cereal SRL, SC Astrid Bizniz SRL, SC Total Market SRL, SC Escad SRL, SC Frozen Meet SRL, SC Bell Lucica SRL si altele.

TIMISOARA. Recunoscut pentru contributia sa nestavilita la dezvoltarea si teoretizarea stiintelor paranormale, toate populate de personaje stranii precum gorilieni sau serpilieni, revolutionarul Lorin Fortuna, fost conferentiar universitar la Universitatea Politehnica Timisoara, duce o lupta sustinuta pentru a convinge Ministerul Sanatatii sa infiinteze un departament de cercetare in domeniul fenomenelor paranormale.

In argumentatia trimisa ministrului Sanatatii, Lorin Fortuna precizeaza faptul ca fenomenele paranormale au aplicatii in diverse ramuri tehnice, printre care si depoluarea izvoarelor de apa potabila. Pentru a fi cat mai credibil, maestrul Fortuna invoca doua experimente derulate la Timisoara, cand s-a intervenit prin metode paranormale asupra izvorului de adancime care alimenteaza fantana din Parcul Dacia si a izvorului de adancime al Uzinei de apa de la Urseni, rezultatele fiind o anihilare completa a substantelor poluante din apa.

„Experimentul efectuat asupra izvorului de adancime a fantanii publice din Parcul Dacia a avut ca obiect nu doar depoluarea izvorului de adancime, ci si a unei probe de 5 litri de apa prelevata din acelasi izvor, asupra careia s-a actionat intens, prin procedee considerate paranormale, in conditiile in care apa respectiva era depozitata in laboratorul de analize a firmei Ecoind din Timisoara. in acest caz am beneficiat de o asistenta tehnica calificata de verificare, atestata prin buletine de incercari corespunzatoare”, spune Lorin Fortuna in documentatia depusa la minister, asteptand ca mai-marii medicinei din Romania sa ia decizia revolutionara de a permite cercetarile paranormale in domeniul medical.

„O boala poate avea cauza intr-un corp si efectul in celalalt corp!”

De fapt, povestea cu depoluarea a doua izvoare din Timisoara si Urseni reprezinta doar partea experimentala din scrisoarea adresata Ministerului Sanatatii, in care se propune introducerea bioenergoterapiei ca domeniu complementar terapiei medicale clasice. „M-am apucat de investigare si cercetare in acest domeniu datorita faptului ca am constatat ca beneficiez de anumite calitati, considerate paranormale, care-mi permit sa provoc cu ajutorul mainilor un efect benefic asupra persoanelor care sufera de anumite afectiuni, atingand sau masand zonele dureroase, precum si alte zone considerate fundamentale si principale ale organismului uman, sau doar tinand mainile deasupra acestor zone, chiar fara a le atinge, dar cu un efect corespunzator diminuat”, explica Fortuna abilitatile sale in domeniul extrasenzorial, inainte de a vorbi despre… trupul astral al fiecarei persoane.

„Omul dispune, pe langa trupul sau fizic, care face obiectul de studiu si de terapie a medicinei considerata clasica, si de o alta structura fundamentala, de natura infoenergetica, care a fost constientizata inca din antichitate si denumita in diferite moduri, ca trup subtil, trup spiritual, trup energetic etc. Noi am preferat sa utilizam denumirea de trup astral, care o consideram cea mai apropiata de modul specific in care se manifesta aceasta structura”, mai spune inventatorul timisorean, dupa care trece la partea mai medicala a scrisorii.

„Imbolnavirea unui organ component dintr-un trup, daca nu este tratata corespunzator si la timp, va provoca prin influenta directa imbolnavirea organului component asociat din trupul astral. O afectiune isi poate avea cauza intr-un trup si efectul in celalalt trup, sau isi poate avea cauza in ambele trupuri, fiind de fapt un complex de boli in ambele trupuri. Asa se explica existenta si manifestarea specifica a asa-numitelor boli incurabile, care sunt, de fapt, boli ce isi au cauza in trupul astral, sau si in trupul astral, cauza ce nu poate fi tratata corespunzator doar prin  intermediul efectelor care se manifesta exclusiv pe trupul fizic, pe care medicina clasica le are in vedere”, este convins Fortuna, atragand atentia ca o terapie specifica unei afectiuni umane nu este completa decat daca are in vedere atat trupul fizic, cat si trupul astral.

„Doar abordand terapia prin aceasta viziune complementara pot fi depasite limitele care se manifesta, in prezent, in cadrul medicinei clasice, prin asa-numitele boli incurabile sau complicatii post-terapeutice”. Ca o concluzie normala la aceasta expunere paranormala, Lorin Fortuna cere ministerului ca grupul de cercetare si investigare din care face parte sa efectueze, in mod benevol si gratuit, o serie de experimente – in colaborare cu reprezentanti ai medicinei clasice -, care sa fie monitorizate, prin care sa se dovedeasca avantajele terapiei mixte, asupra corpului fizic si a celui astral, in vindecarea unor afectiuni grave.

„Terapia astrala ar trebui practicata ca o profesie!”

Cum era firesc in cazul unei asemenea propuneri exotice, reprezentantii Ministerului Sanatatii au refuzat sa raspunda la scrisoarea profesorului paranormal. „Nu am primit nici un fel de raspuns de la Ministerul Sanatatii, desi centre de investigare si cercetare fundamentala in domeniul diagnosticarii si terapiei mixte, din punct de vedere functional, al fiintei umane exista in orase si tari din orientul apropiat sau indepartat, precum Rusia, China, Japonia, SUA si altele. Exista o serie de prejudecati institutionale, care se manifesta prin franarea puternica a acestor initiative. Consider ca Romania ar trebui sa manifeste un interes corespunzator fata de acest domeniu, al terapiilor neconventionale, inclusiv prin finantarea unor proiecte de investigare si cercetare, asa cum se intampla in alte tari. Pe viitor voi proceda in asa fel incat sa scot in evidenta terapia astrala, ca terapie complementara celei fizice, precum si de a o scoate din starea ingrata in care se afla, pentru a fi practicata ca o profesie. Din cauza ignorarii terapiei astrale, multi bolnavi sunt tratati necorespunzator din punct de vedere medical si ajung sa moara cu zile”, ne-a declarat Lorin Fortuna.

In incercarea de a obtine si punctul de vedere al Ministerului Sanatatii in legatura cu aceasta initiativa, am obtinut doar promisiunea ca ni se va raspunde la o solicitare scrisa despre acest subiect. Pana in prezent, acest raspuns inca nu ne-a parvenit…

Dupa ce RCM Timisoara a castigat, dupa 40 de ani, un nou titlu national pentru rugby-ul timisorean, reprezentantii Primariei le-au promis in gura mare rugby-stilor ca vor primi stadionul CFR pentru a-si desfasura activitatea pe viitor.

Transferul terenului de la Gara Mare de la fotbal la rugby nu este, insa, atat de simplu precum a fost anuntul facut de mai marii Primariei si ai Consiliului Judetean in Piata Unirii, atunci cand jucatorii de la RCM prezentau trofeul in fata timisorenilor.

Baza sportiva de la Gara Mare e “casa” ceferistilor din 1949

Stadionul de la Gara Mare – aflat, in prezent, intr-o stare mai mult decat precara – ascunde zeci de ani de traditie si de istorie. Se spune ca muncitorii de la caile ferate au fost cei care au pus primele pietre de constructie pe terenul din spatele garii, acolo unde au activat pe rand Sparta CFR, celebra Chinezul si mai apoi CFR Timisoara.

In ciuda problemelor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, clubul feroviar infiintat in anii ‘33 continua sa existe si astazi, iar sefii gruparii timisorene spun ca autoritatilor nu le va fi usor sa dea CFR-ul afara din propria casa. ”Dupa stiinta mea, Primaria nu poate scoate CFR-ul de pe aceasta baza”, ne spune presedintele executiv de la CFR Timisoara, Constantin Nedelea.

Conducerea alb-visiniilor are mai multe acte pe care se bazeaza. Cea mai veche si cea mai importanta este Decizia nr. 9903 din anul 1949, prin care Primaria Timisoara aproba ”punerea la dispozitia Comisiei Sportive Sindicale din Atelierele Principale CFR Timisoara a terenului sportiv, fost Banatul si a terenului Luna Parc in mod gratuit si pe timp nedeterminat”, dupa cum se mentioneaza in actul emis de Primarie in urma cu 63 de ani.

”Terenul de sub contructii si de sub suprafata de joc a fost al Primariei, pus la dispozitie pe o perioada nedeterminata CFR-ului, iar tot ce e construit apartine Campaniei Nationale de Cai Ferate, iar pe perioada existentei constructiei, terenurile de sub constructie sunt ale proprieterului constructiei. Exista si o hotarare devinitiva si irevocabila in Civil unde se recunoaste ca mijloacele fixe sunt ale Companiei Nationale CFR”, mai spune Constantin Nedelea.

Cei de la CFR Timisoara spun ca inclusiv Primaria i-a recunoscut ca detinatori de drept ai bazei respective, din moment ce a emis catre Compania Caile Ferate ”CFR”, Sucursala Regionala Timisoara, decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri, impozit pe care CFR l-a platit in fiecare an. ”De ce ne-ar fi cerut sa platim impozit pe ceva ce nu era al nostru?”, se intreaba cei de la CFR Timisoara.

“Asteptam Primaria la discutii, dar noi de aici nu plecam!”

Stadionul CFR Timisoara a constituit mai mereu o tentatie pentru oamenii de afaceri. Pe langa locatia centrala, terenul pe care este amplasata baza sportiva este foarte ofertant. Suprafata totala are 6,8 ha, terenul dispunand inclusiv de o gura de apa termala. In urma cu cativa ani, baza a facut chiar obiectul unui litigiu.

Mircea Dorobantu si Pavel Roman au pretins atunci ca sunt continuatorii Clubului Sportiv Banatul (tot club feroviar) format in anul 1924, au intabulat terenul si l-au vandut, dar ulterior contractul de vanzare- cumparare a fost anulat de instanta si s-a revenit la situatia dinainte, terenul fiind recunoscut ca fiind al Primariei Timisoara, insa dat in folosinta Companiei de Cai Ferate, care detine mijloacele fixe.

Dupa recuperarea bazei sportive in instanta, conducerea CFR Timisoara si-a creionat un proiect pentru transformarea locatiei intr-o baza moderna, care – pe langa stadionul de fotbal – sa fie destinata mai multor ramuri sportive, inclusiv cu un strand, insa lipsa fondurilor si litigiile care le-au dat mereu batai de cap i-au impiedicat pe sefii gruparii feroviare sa mearga mai departe.

Cu toate lipsurile financiare, clubul de la Gara Mare a reusit sa supravietuiasca si, mai mult, sa nu adune nici un fel de datorii: ”N-avem de dat un leu, la nimeni, inclusiv la bugetul de stat este absolut tot platit! si asta in conditiile in care ne descuram singuri cu tot ce inseamna intretinere, utilitati, personal… Cred ca suntem singurul club din Timisoara care avem continuitate. Suntem aici de zeci de ani, nu ne-am desfiintat, nu am plecat, nu am schimbat denumiri”, a spus Constantin Nedelea.

La stadionul de la Gara Mare se pregatesc in prezent si joaca 7 grupe de copii si juniori, echipa masculina de fotbal, care se afla in prezent in Liga a IV-a, si echipa de fotbal feminin care evolueaza in prima liga si este liderul la zi al clasamentului in Seria de Vest. ”Noi avem incredere ca politicienii din Timisoara, indiferent care ar fi culoarea lor, au moralitate si discernamant. S-au implicat in sport, au aratat ca le pasa si speram sa le pese si de noi. Suntem pe primul loc, avem sperante ca putem ajunge chiar in Champions League la fotbal feminin, nu ne pot da afara chiar asa”, a spus antrenorul de la CFR Timisoara, Florin Bugar.

De cand au aflat de anuntul facut de autoritati referitor la mutarea echipei de rugby pe stadionul de la Gara Mare, sefii de la CFR Timisoara au tot asteptat un semn dispre Primarie in legatura cu ceea ce are de gand municipalitatea in privinta lor. Deocamdata insa, nimeni nu le-a spus nimic. Conducerea alb-visiniilor ar fi dispusa chiar la o colaborare cu echipa de rugby.

”Este loc pentru toata lumea, asteptam echipa de rugby si Primaria Timisoara la discutii. Noi suntem dispusi oricarei colaborari, dar aici, la stadionul nostru! Noi de-aici nu ne mutam!”, avertizeaza presedintele executiv Constantin Nedelea.

“Speram ca Primaria isi va tine promisiunea!”

Dupa ce au adus la Timisoara primul trofeu la sportul pe echipe dupa 22 de ani, campionii de la RCM asteapta sa afle daca promisiunea autoritatilor de a le da posibilitatea sa isi construiasca un stadion pe care sa poata juca pe viitor inclusiv meciuri europene, se va materializa.

”Noi ce putem sa spunem, decat ca ne dorim sa avem un stadion, sa putem sa-l reamenajam, si ca speram ca Primaria isi va tine promisiunea! Nu stiu detalii si nu vreau sa intru in polemica cu nimeni”, precizeaza presedintele RCM-ului, Sorin Doda. Conducerea campioanei are in plan un proiect mai amplu, o baza sportiva prin care sa atraga cat mai multi tineri catre sport.

„Am fost zilele trecute pe la stadionul CFR si m-a durut sufletul de ceea ce am vazut. in afara de teren, absolut tot trebuie luat la mana, trebuie bagati bani multi acolo. Ar putea sa fie cea mai frumoasa baza, avem si sprijinul sponsorilor nostri, al colaboratorilor. Noi asta ne-am dori, nu putem da stadionul din Ronat pe ceva ce nu putem face dincolo. Ne-ar interesa sa oferim conditii pentru juniori, fiind si o zona aproape de centru, sa putem atrage cat mai multi copii. Dar e asa, un vis frumos, nu are rost sa ne amagim, daca o sa fie, o sa fie! Nu depinde de noi, ce a depins de noi, am aratat ca ne tinem de cuvant”, a mai spus, cu subinteles, Sorin Doda.

“Stadionul va fi al rugby-stilor, dar nimeni nu va da afara echipa de fotbal!”

Dupa ce au promis ca stadionul CFR va fi recompensa pentru castigarea titlului national la rugby, edilii Timisoarei continua demersurile pentru ca baza de la Gara Mare sa ajunga la RCM.

“Am facut solicitarea de rigoare catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii pentru ca partea de cladiri – asta inseamna inclusiv covorul de iarba, pentru ca e tratat ca si constructie – sa treaca in administrarea Primariei Timisoara, care are in proprietate tot ce inseamna teren, adica partea de sub covorul de iarba, de sub tribune, de sub vestiare, dar si partea de teren liber. Daca acesta trece in administrarea Primariei, noi putem sa investim pentru a face amenajari si, evident, putem sa asiguram un stadion ca lumea pentru Timisoara, pe care sa-si desfasoare activitatea atat echipa de fotbal a CFR – ca nimeni nu s-a gandit sa o dea afara – cat si echipa de rugby a orasului. Ar fi bani pentru amenajari, sigur ca da. Am transmis documentul, am vorbit vineri cu domnul ministru Silaghi, iar marti am revenit si am vorbit cu seful de cabinet al dansului, ca sa urmareasca documentele. Probabil ca in urmatoarele saptamani se va intampla asta”, ne-a declarat primarul Nicolae Robu.

Autori: Daniela Surulescu, Gheorghe Ilas