TIMISOARA. Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara incearca sa identifice si sa trimita in fata instantelor de judecata, cu ajutorul politistilor de la Biroul de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Municipiului Timisoara, autorul falsificarii unor cereri adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin intermediul carora s-a solicitat stramutarea a doua dosare civile de la Timisoara la alta instanta din tara.

Este pentru prima data in cazuistica organelor de cercetare penala din Timisoara cand se confrunta cu o astfel de fapta penala, substituirea de identitate si sesizarea unei instante de judecata in locul altei persoane conturand tupeul infractional la care au ajuns indivizii specializati in obtinerea „dreptatii” prin utilizarea de asa-zise – in limbaj juridic – manevre dolosive.

„Aspectele semnalate fac obiectul dosarului penal inregistrat in Registrul de reclamatii penale nr. 16755/2012, cu numarul de Parchet 9166/P/2012, la pozitia autori necunoscuti. Pana in prezent au fost efectuate cercetari solicitand documente la inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in prezent se efectueaza cercetari la Biroul de Avocati Cozac si Asociatii. In functie de rezultatul cercetarilor se va dispune solutia legala”, precizeaza inspectorul principal de politie Razvan Simescu intr-o adresa trimisa femeii care a reclamat falsul de la inalta Curte de Casatie si Justitie. [CODUL SAPTAMANII 5-11 NOIEMBRIE: 402]

„Miza acestor actiuni este un imobil si terenul aferent in valoare de peste un milion de euro!”

Implicata intr-un proces maraton de salvare a apartamentului in care locuieste din sfera de interes a mafiei imobiliare, locuinta sa fiind revendicata cu acte false de un cetatean maghiar din Debreczen, pensionara Aurelia Nechita s-a trezit, la sfarsitul lunii mai, citata la inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a-si sustine o… cerere de stramutare a procesului sau de la Timisoara la alta instanta din tara.

„Pe citatie figura ca eu sunt petenta si era fixat si termenul de judecata, respectiv 22 iunie. stiind ca nu am facut vreo solicitare de acest gen, am trimis imediat o sesizare la iCCJ prin care am anuntat ca nu sunt autorul cererii de stramutare, ca altcineva s-a substituit vointei mele si a facut-o in locul meu, si am cerut mai multe detalii, inclusiv cine le-a expediat si pe ce baza s-a inregistrat. Mi s-a raspuns ca exista doua cereri de stramutare, care vizeaza doua dosare, iar documentele in baza carora s-a facut inregistrarea cauzelor pe rolul instantei supreme au fost trimise de pe faxul biroului de avocati Cozac si Asociatii. Adica al avocatului partii adverse din procesele prin care casa in care locuiesc este revendicata de un cetatean maghiar. Desi am aratat instantei ca nu eu sunt autorul cererilor de stramutare, ambele au fost puse pe rol si judecate, una fiind solutionata cu respingere, cealalta ca fiind inadmisibila din cauza netimbrarii”, ne-a declarat Aurelia Nechita.

Culmea tupeului din partea avocatilor care reprezinta interesele cetateanului maghiar Marki Zoltan in procesul de revendicare a apartamentului de pe strada 1 Decembrie 1918 a fost atinsa in momentul in care s-a solicitat iCCJ respingerea cererii de stramutare sub motivatia ca Aurelia Nechita ar fi facut un abuz de drept.

„Petenta este nemultumita de solutiile instantelor judecatoresti, iar acesta este singurul motiv real ce sta la baza cererii de stramutare. Mai mult, prezenta cerere de stramutare reprezinta un abuz de drept, avand in vedere faptul ca petenta a mai formulat numeroase cereri de stramutare pentru aceleasi motive, acestea fiind respinse de inalta Curte de Casatie si Justitie”, se arata in adresa facuta de avocati in numele revendicatorului imobiliar Marki Zoltan. in opinia femeii sub a carei identitate s-a sesizat in fals instanta suprema, prin acest „joc” diabolic al avocatilor cetateanului maghiar s-a vizat tergiversarea solutionarii dosarului de fond.

„Ne judecam de 12 ani, dupa ce Marki Zoltan, reprezentat de avocata Rodica Cozac, a declansat seria de procese impotriva mea. Sub pretextul ca ar fi mostenitorul fostului proprietar, a cerut tot imobilul de pe strada 1 Decembrie 1918. in afara de apartamentul meu, mai sunt alte trei apartamente de stat, 10 apartamente cumparate de fostii chiriasi, dar si o gradina de peste 1.000 de metri patrati. Deci, 14 apartamente si terenul reprezinta o proprietate de peste un milion de euro, deci miza este foarte mare”, considera Aurelia Nechita.

Ca un semn al modului superficial in care instantele de judecata isi fac treaba in acest dosar, femeia ne-a dezvaluit ca, la unul dintre ultimele termene, la dosar a fost acceptat un inscris netradus, redactat in limba maghiara, avocatii maghiarului sustinand ca este vorba despre actele bransamentului de apa, din 1914, aferente imobilului revendicat in instanta.

„Am luat documentul, l-am dus la tradus la un traducator autorizat si, spre surprinderea instantei de judecata, am descoperit ca actul se referea la bransamentul de apa al unui alt imobil. Am facut o cerere de indreptare a erorii materiale, pe care judecatorul Lucian Veres nu a avut incotro si a admis-o!”, spune femeia.

„Am explicat si la Politie ca a fost vorba despre o greseala a celor de la ICCJ!”

In tentativa de a afla opinia avocatei Rodica Cozac vizavi de aceste acuzatii lansate de Aurelia Nechita, cercetate la momentul actual de Politie si Parchet, am sunat la numarul de telefon aflat pe documentele trimise la iCCJ, insa apelul nostru a declansat doar faxul din biroul Cozac si Asociatii. In schimb, am avut sansa sa o „prindem” pe Rodica Cozac la telefonl mobil.

„Va explic cum s-a intamplat, pentru ca deja am dat declaratii si documente si la Politie. Deci, doamna respectiva a facut vreo 20 si ceva de cereri de stramutare la inalta Curte de Casatie si Justitie. Sigur ca noi nu ne-am prezentat la toate, ci am trimis, de mai multe ori, concluziile scrise prin intermediul faxului. La acestea, de fiecare data am anexat si documente justificative. Intr-unul din cazuri, din cauza atator documente, cei de la registratura iCCJ au inregistrat din greseala o cerere de stramutare ca venind din partea noastra, dar cu acte ale femeii in discutie. Am explicat si la Politie, eu daca voiam sa fac o cerere de stramutare o faceam in numele clientului meu, nicidecum al doamnei Nechita. Pe de alta parte, eu sunt la pensie, nu am mai mers prin sali, nu inteleg de ce lumea ma tot cauta pe mine!”, si-a exprimat nedumerirea avocata Rodica Cozac. Ramane de vazut cum vor solutiona organele de cercetare penala acest dosar inedit…

TIMISOARA. Anularea concertului pe care faimoasa artista de origine sarba, Lepa Brena, trebuia sa-l sustina la Timisoara, in 15 iunie, si decizia organizatorilor de a nu mai restitui spectatorilor banii incasati pe bilete a starnit, in sfarsit, reactia organelor de control si cercetare penala, care au demarat o verificare complexa a imprejurarilor in care s-a derulat aceasta „teapa” muzicala.

Deocamdata nu se cunoaste cu exactitate valoarea totala a prejudiciului, dar in conditiile in care s-au vandut circa 6.000 de bilete, dupa cum spun surse din zona organizatorilor, iar pretul la care a putut fi achizitionat un tichet de intrare pe stadion a fost cuprins intre 80 de lei si 150 de lei, se estimeaza ca firmele de impresariat si-au bagat in buzunare peste 100.000 de euro. E drept ca, din acesti bani au fost despagubiti circa 200 de spectatori cu pile, care nu-si meritau teapa, 40.000 de euro au fost decontati catre impresarii artistei, insa tot a mai ramas un pesches de peste 50.000 care a disparut in conditii suspecte.

„S-au vandut cam 5.000-6.000 de bilete, in conditiile in care volantii si casieriile de la Teatrul National si Filarmonica au continuat sa incaseze bani pe bilete si dupa ce era sigur ca spectacolul s-a anulat. Stiu din zona organizatorilor ca Lepa Brena a incasat 40.000 de euro, prin intermediul impresarilor, insa mai trebuia sa primeasca 30.000, pentru ca atat a fost onorariu, 70.000 de euro. Cei de la Timisoara au spus ca nu mai au bani, motiv pentru care Lepa s-a enervat si le-a transmis sa o sune cand aduna suma. Acest lucru nu s-a mai intamplat, pentru ca spectacolul se amanase, deja, de doua ori, iar oamenii au inceput sa simta faptul ca ar putea ramane fara bani si nu s-au mai inghesuit la casierii”, ne-a dezvaluit confidential un reprezentant al Centrului de Dezvoltare Sarbo-Roman. In opinia sa, este posibil ca vedeta din Serbia sa nu fi restituit banii catre partea romaneasca, de aceea nu mai exista bani pentru despagubirea spectatorilor. [CODUL SAPTAMANII 12-18 NOIEMBRIE: 974]

Consulatul General al Serbiei la Timisoara nu a fost implicat in organizarea acestui concert ratat

Revenirea la Timisoara a idolatrizatei Lepa Brena, dupa 28 de ani de la concertul care a adunat pe Stadionul „Dan Paltinisanu” peste 35.000 de spectatori, a fost considerat un adevarat eveniment muzical al anului 2012. Pana si asteptarile vedetei sarbe au fost incordate la maximum, in conditiile in care – dupa cum si-a mentionat in autobiografia muzicala lansata la Belgrad – concertul din 1984 a fost unul dintre cele mai importante din viata sa.

Principalul organizator, agentia Unik Show, din Sag, a pus bilete in vanzare atat la casieriile Filarmonicii Banatul si Teatrului National, cat si la Mall, stadion, Piata Aurora,  si in alte zeci de locuri volante din oras.

„Am cumparat bilete si am vrut sa-mi duc sotia la concert. Cum nu prea obisnuim sa ne uitam la televizor sau sa citim ziarele, in data de 15 iunie, la ora de incepere a concertului, ne-am prezentat la stadion. Ne-am socat cand am vazut portile inchise. Ca si noi mai erau si alte cupluri, cu nostalgii de la concertul din 1984, care se intrebau ce putea sa se intample ca spectacolul sa se anuleze. Nici pana acum nu am primit banii inapoi, desi de la casieria Capitol ni s-a spus ca problema va fi rezolvata in cel mai scurt timp”, ne-a declarat Ioan Niguleasa, pensionar, care, fiind convins ca-si va recupera banii pe cale amiabila, inca nu s-a adresat Politiei sau Parchetului.

„Ne-am facut iar de ras cu acest concert care n-a mai avut loc! Nu stiu daca ideea tepei a preintampinat declansarea masurilor organizatorice sau a aparut pe parcurs, clar este faptul ca mii de oameni au fost inselati. Iar daca ne gandim ca Lepa Brena a fost adusa la Timisoara pentru a da credibilitate acestei afaceri, iar biletele au fost vandute la Filarmonica si Teatru, institutii muzicale de calibru, putem considera ca totul a functionat pana in cele mai mici detalii. Nu am primit banii pe bilete, motiv pentru care as putea sa ma adresez Consulatului Serbiei la Timisoara, pentru ca e vorba despre o vedeta din tara vecina”, spune un reprezentant al minoritatii sarbe din Timisoara, Dragan Mihailovici, suparat pentru erodarea mitului cu sarbul drept si cinstit.

Pentru a preintampina pelerinajul pagubitilor de concertul inexistent al Lepei Brena pe la poarta Consulatului General al Republicii Serbia la Timisoara, am solicitat opinia consulului Lazar Manojlovic.

„Consulatul nu a avut nici un fel de implicare in organizarea acestui concert, asa ca nu ne putem exprima nici un fel de opinie. Cei ce au organizat concertul trebuie sa faca tot posibilul ca spectacolul sa aiba loc sau sa returneze banii spectatorilor. Singurul eveniment cultural la organizarea caruia ne-am adus, recent, contributia a fost Saptamana culturii sarbe la Timisoara”.

„Avem in lucru sute de reclamatii si mai vin altele in fiecare zi!”

La aproape cinci luni de la izbucnirea scandalului Lepa Brena la Timisoara, institutiile cu rol de control au declansat verificari minutioase ale conditiilor care au dus la anularea concertului, dar si identificarea celor care ar trebui sa restituie banii spectatorilor.

„Avem foarte multe reclamatii la care le-am dat curs. Peste 100 si mai vin in fiecare zi. Tratam cu toata seriozitatea acest caz, in conditiile in care sunt foarte multe firme implicate. E foarte mult de lucru, dar speram sa-i identificam pe cei care nu au respectat drepturile consumatorilor, dupa care vom lua masurile care se impun”, ne-a declarat Flavius Nicoara, directorul Comisariatului Regional pentru Protectia Consumatorilor Timis. in paralel, procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara au inceput sa adune reclamatiile venite de la populatie si sa „construiasca” un dosar Lepa Brena la Timisoara.

„Va rog sa-mi faceti o solicitare in scris pentru comunicarea de informatii si, dupa ce verific la colegii mei, vi le voi furniza in cel mai scurt timp”, ne-a asigurat procurorul Loredana Mocan, purtatorul de cuvand al Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara.

In tentativa de a afla si opinia lui Alexandru Tamas, de la Unik Show, organizatorului principal al acestui eveniment muzical, ne-am lovit de disparitia subita a sa din viata publica. Inclusiv numarul de telefon la care impresarul raspundea inca de la inceputul business-ului in acest domeniu, in 2008, a fost dezafectat. Ultima declaratie obtinuta de la Alexandru Tamas a vizat amanarea concertului din motive de ploaie, de fotbal juvenil pe stadion, apoi a urmat inchiderea telefonului si disparitia subita din oras…

TIMISOARA. Zilnic sunt saltati de pe soselele Timisului, cu pachete de tigari ascunse pana si in rezervoarele autoturismelor, carausii implicati in traficarea tutunului provenit din Serbia, insa efortul politistilor si procurorilor este, de cele mai multe ori, ignorat de catre instantele de judecata, care, de regula, dispun restituirea tigarilor confiscate.

Invocand regimul special al teritoriului dintre cele doua bariere, supranumit si “no man’s land”, judecatorii si-au facut un obicei din a restitui marfa achizitionata de traficanti de la free-shop-urile din zona de frontiera.

“De regula, instantele returneaza o mare parte din tigarile confiscate in vama, pe fasia verde sau pe sosele, dupa ce traficantii invoca faptul ca sutele de cartuse de tigari le-au cumparat din free-shop pentru consum propriu. Nu-mi permite legea, dar i-as retine 24 de ore si le-as da tigari, sa fumeze non-stop, sa vad ce cantitate de tutun ar consuma pe zi. Nu este posibil ca judecatorii sa ia de buna explicatia cu tigarile cumparate pentru consum propriu si sa dispuna restituirea marfii. Pe de alta parte, in cazurile in care retinerea tigarilor in vederea confiscarii se produce in spatiul dintre vami, deseori procurorii spun ca am actionat pe un teren ce nu tine de competenta noastra. Deocamdata, nu au reusit sa-mi explice unde incepe Romania: de la bariera sau de la linia alba?”, s-a intrebat retoric unul dintre fostii sefi ai Inspectoratului Politiei de Frontiera Timis, dupa ce instantele locale au restituit traficantilor un transport de tigari in valoare de peste 25.000 de euro.

Solutionarea Dosarului “Moravita”, tergiversata de instantele de judecata

Cea mai fidela radiografie a contrabandei cu tigari de la frontiera cu Serbia au facut-o procurorii DNA in rechizitoriul prin care, in 2011, au trimis in judecata nu mai putin de 41 de vamesi si politisti de frontiera. Conform evaluarilor DNA, in cele patru luni ale anchetei de la Vama Moravita s-au traficat tigari de contrabanda in valoare de 3,3 milioane de euro.

Actul de acuzare radiografiaza activitatea lucratorilor vamali si a politistilor de la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Moravita in perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, investigatia bazandu-se pe aportul a patru agenti sub acoperire infiltrati in punctele cheie ale vamii. Infractiunile retinute de procurorii DNA in sarcina celor 41 de inculpati sunt aderare la un grup infractional organizat, dare si luare de mita si contrabanda in forma continuata. Procurorii DNA au demonstrat faptul ca la PTF Moravita a existat un grup infractional organizat format din politisti de frontiera, lucratori vamali si persoane implicate in activitati de trafic ilegal cu tigari provenite din Serbia.

In schimbul mitei primite zilnic, 50 de euro pentru fiecare bax de tigari introdus in tara, politistii si vamesii nu efectuau nici un control la traficantii care faceau parte din grupare. Sumele astfel colectate erau impartite, in mod egal, la sfarsitul programului de lucru, intre seful de tura al vamesilor si seful de tura al politistilor de frontiera. In general, fiecare bugetar incasa dupa o zi de lucru intre 100 si 900 de euro.

“La nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Moravita a existat un grup infractional organizat format din politisti de la punctul de trecere a frontierei si de la alte structuri politienesti, lucratori vamali si persoane implicate in activitati de trafic ilegal cu tigari provenite din Serbia. Membrii acestei grupari infractionale au actionat coordonat, scopul urmarit fiind comiterea unor infractiuni de coruptie si de contrabanda, pentru a obtine beneficii materiale”, precizeaza procurorii, sintetizand activitatea din vama ca fiind „activitati de comert bazate pe achitarea pretului de corupere”, si nu a unei frontiere de stat.

In general, pe fiecare tura se adunau de la traficanti intre 4.000 si 7.000 de euro, care era distribuita egal intre colegii de tura. Deocamdata, instantele de judecata inca nu au reusit sa administreze, definitv, probatoriul pus la dispozitie de catre procurori si sa-i trimita dupa gratii pe cei gasiti vinovati…

Contrabanda de tigari si falimentul fabricii de tigarete de la Timisoara

Unul dintre obiectivele economiei locale pe care si-a pus amprenta contrabanda institutionalizata cu tigari a fost, cum era de asteptat, Fabrica de tigarete Timisoara, care, in 2004, a dat faliment si si-a inchis portile.

“Am facut tot ce am putut pentru a salva fabrica. Am adus doua contracte, insa productia putea reincepe doar daca exista o cerere serioasa pe piata si oamenii s-ar fi reorientat spre tigarile romanesti. La vremea respectiva, piata nu cere mai mult decat necesarul acoperit de cele trei fabrici ale SNTR ramase in productie, printre care nu se numara si fabrica de la Timisoara. Nu stiu daca mentinerea in productie a acelor unitati a fost cauzata de interese politice, iar daca inchiderea unitatii din aceasta parte de tara a avut legatura cu traficul din zona”, spune ultimul director al Fabricii de tigarete Timisoara, fostul adjunct al sefului Securitatii Timis, Radu Tinu.

Paradoxal, pentru a prelungi activitatea intreprinderii, Radu Tinu nu s-a ferit sa colaboreze chiar cu concurenta de pe plan local, respectiv fabrica de tigari a lui Zaher Iskandarani, careia ii prelucra tutunul folosit in fabricatie.

“La un moment dat, am creat o tigara noua – Millenium, care a fost bine primita pe piata. La nivelul SNTR s-a luat decizia de a nu promova aceasta marca. M-am dus la Ministerul Agriculturii pentru a solicita sprijinul, insa nu am fost primit in audienta”, isi aminteste viceliderul sindicatului, Traian Neica. In ciuda presiunilor sindicale, in 2004, ultimii 257 de angajati ai societatii au primit preaviz pentru desfacerea contractului de munca, fiind pastrati doar 13 angajati pentru paza si conservarea activelor firmei.

Densitate mare de VIP-uri pe terenurile din zona vamii Moravita

Printre firmele care si-au adjudecat terenuri pentru construirea de duty-free-uri in Vama Moravita, intr-una dintre ultimele sedinte ale Consiliului Local Moravita in vechea formula, de dinainte de alegerile locale din 2012, se numara si firma Andra Trans SRL Moravita, reprezentata de Remus Razvan Brazdau, consilier local PNL si nepotul primarului din localitate.

Un alt lot a fost adjudecat de firma A&C Duty Free SRL, condusa oficial de Gabriel Cruciat, ginerele procurorului Angelina Tufariu, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara. O alta parcela a fost primita de SC Lucian Company SRL, reprezentata de Lucian Cotora, consilier local PNG si chiar presedintele sedintei de Consiliu Local in care s-au adoptat hotararile de atribuire a parcelelor de teren din vama. Alte parcele au ajuns la firmele Oktaeder SRL din Timisoara, Centrumag SRL Timisoara plus firmele aradene Doris Com si Agmen SRL.

De asemenea, unul dintre milionarii vestului cu afaceri in zona duty-freeurilor este si sirianul Ahmed Jabri Tabrizzi, care, in urma cu cativa ani, a avut un conflict deschis cu fostul sef al Inspectoratului general al Politie de Frontiera, generalul de brigada Aurel Neagu. “Au incercat sa-mi forteze mana si sa le cedez terenul pe care urma sa-mi construiesc un duty-free. Au venit cu un excavator si au inceput sa demoleze tot ce construisem acolo. Am ajuns rapid la Moravita si am fost intampinat de niste baieti bine facuti, care mi-au spus ca, din ratiuni de stat, e bine sa cedez. Am solicitat interventia politiei, am facut o plangere pentru uzurpare de posesie, insa a doua zi dimineata am fost sunat de generalul Aurel Neagu, care mi-a propus o intelegere. Era destul de avantajos pentru mine si astfel am cazut la pace”, ne-a dezvaluit Ahmed Jabri Tabrizzi.

Combaterea traficului cu tigari in Serbia, un subiect tabu?

In tentativa de a sonda si preocuparile autoritatilor sarbe pentru stoparea traficului de tigari catre Romania am cerut reprezentantilor Consulatului General al Serbiei de la Timisoara intermedierea unei discutii cu Politia de frontiera din Varset.

“Ne pare rau, dar noi, ca reprezentanta consulara, ne ocupam doar de problemele cetatenilor sarbi aflati in Romania sau de reprezentarea Serbiei la nivel diplomatic in relatia cu autoritatile locale. Nu avem competenta de a furniza recomandari pentru institutiile publice din Serbia. inainte de a va hotari sa plecati la Varset pentru a obtine informatii despre acest subiect, cred ca este important sa aveti o legatura prestabilita acolo, iar acest lucru il poate face Consulatul Romaniei de la Varset. Altfel n-o sa va bage nimeni in seama”, ne-au lamurit oamenii consulului Lazar Manojlovic. Reticenta autoritatilor sarbe de a discuta despre traficul de tigari a fost impartasita, oarecum, si de reprezentantii diplomatici ai Romaniei din Serbia.

Cererea de sprijin adresata Consulatului Romaniei din Varset a ramas fara raspuns, motiv pentru care ne-am adresat Ministerului Afacerilor Externe. “Reprezentanta noastra consulara de la Varset nu are atributii in acest sens. Va trimit datele de contact ale atasatului pe Afaceri Interne de la Ambasada Romaniei din Republica Serbia”, ne-a comunicat Biroul de presa al MAE. Spre nemultumirea noastra si in detrimentul demersului nostru jurnalistic, comisarul sef Zoran Giurcovici, de la Ambasada Romaniei din Belgrad, nu ne-a raspuns pana in prezent la cererea ce viza obtinerea unor date despre combaterea traficului cu tigari la granita Serbiei cu Romania.

Ancheta derulata in cadrul programului “Supporting Investigative Journalism”.

Lichidarea mafiei imobiliare care a pus stapanire pe centrul Timisoarei, in care sunt implicati oameni de afaceri, avocati, magistrati, notari, politisti, functionari publici de la Primarie si Cadastru, este departe de mult asteptatul deznodamant fericit.

In ciuda anchetelor de anvergura ale procurorilor – printre care si cea care a destructurat o buna parte din retelele escrocheriilor cu case, coordonata de Constanta Carstea -, mai exista cazuri in care batrani singuri, fara apartinatori, cad victime „vanatorilor” profesionisti de imobile.

In aceasta situatie este si Traian Pisztrui, in varsta de 83 de ani, care zilele trecute a fost evacuat din locuinta pe care o detinea in Piata Iosefin, strada Vacarescu, nr. 32, ap. 3, dupa ce membrii grupului care au urzit acest plan l-au pacalit sa accepte semnarea unui contract de intretinere cu uzufruct viager.

„Eu m-am asigurat, mi-am facut mormant, mi-am cumparat si sicriu, e pe balcon. Cand am primit somatia de evacuare, nu stiam cui sa cer ajutorul! De aceea am venit la dumneavoastra… Daca se va ajunge sa fiu evacuat, o sa ma sinucid! Nu mai am de ce trai!”, avertizeaza Traian Pisztrui.

Deocamdata a fost mutat in chirie, intr-o casa aflata in zona fostei fabrici de tramvaie. „Totul a fost pregatit strategic. Batranul a fost trimis sa-si ridice pensia de la posta, sub motivul ca postasul nu mai vine la domiciliu, si in acest timp au venit niste indivizi, cu o usa mare de fier, si au inlocuit-o imediat pe cea veche. Este absolut strigator la cer ce s-a intamplat. Am inteles ca, acuma, fostul meu vecin a fost mutat intr-o casa de la capatul liniei 1, in zona fostei fabrici de tramvaie, unde plateste 300 de lei pe luna. Nu stiu daca-si va pune in aplicare amenintarile cu sinuciderea, dar era foarte trist si pierdut cand l-am vazut ultima oara”, ne-a declarat Aurel Ghilea, vecinul de pe aceeasi scara, care locuieste la apartamentul nr. 2.

Deocamdata locuinta este goala, dar acolo urmeaza sa se mute femeia care a semnat contractul de uzufruct viager.

Un contract de intretinere, pretul unui imobil din comuna Dumbravita

Dupa cum spune Traian Pisztruit, tot calvarul sau a inceput in 1999, cand a acceptat sa fie luat in intretinere de concubina sa, Felicia Golopentia. Avea o casa cu etaj in Dumbravita, pe strada Mihai Eminescu nr. 14, cu un teren de 1700 de metri patrati.

„Ne-am inteles bine, de aceea am zis ca, daca are grija de mine pana la sfarsitul vietii, accept sa incheiem un contract de intretinere, cu uzufruct viager”, isi aminteste Pisztrui.

Astfel, se prezinta in fata notarului public Eusebiu Danila si semneaza contractul de intretinere autentificat sub nr. 863/24.03.1999, totodata transmitand drepturi de proprietate asupra unor bunuri mobile determinate. Prin contractul de intretinere cu uzufruct viager, Felicia Golopentia s-a obligat la intretinerea batranului pe toata durata vietii. Dupa semnarea contractului, armonia din interiorul cuplului nu a durat decat cinci luni. In data de 04.08.1999, partile se prezinta in fata notarului public Eugen Cioraca si cer rezolutiunea contractului de intretinere, Traian Pisztrui aratand ca paratii nu numai ca nu si-au indeplinit obligatiile din contract, ci ca au avut si un comportament violent fizic la adresa sa.

Astfel ca, prin conventia de rezolutiune autentificata sub nr. 70 din acea zi, raporturile juridice izvorate din contractul de intretinere au incetat. Totusi, in rastimpul celor cinci luni de valabilitate a contractului de intretinere, imobilul de pe strada Mihai Eminescu din Dumbravita a fost trecut in propietatea Feliciei Golopentia si a succesorului Mihai Golopentia, iar tranzactia a fost autentificata de un al treilea notar public din aceasta poveste, Ioana Sichim. Ca o curiozitate, pe actul ce atesta trecerea imobilului in proprietatea intretinatorilor, dupa semnaturile si stampilele de rigoare, cineva a adaugat un text pe care Traian Pisztrui nu si-l asuma.

„Subsemnatul Traian Pisztrui, declar ca am vandut cota de 13/16 din casa si terenul situat in comuna Dumbravita, strada Mihai Eminescu nr. 14, vanzare pe care am facut-o in favoarea familiei Golopentia Felicia. 130.000 de lei si am primit bani”, se mentioneaza pe document, dupa care urmeaza o semnatura indescifrabila. Se pune intrebarea fireasca – in conditiile in care proprietarul septuagenar al imobilului nu recunoaste aceasta declaratie scrisa, cui apartine si de ce notarul public a luat-o in considerare?

„L-am evacuat din apartamentul meu, pe care el pretindea ca este proprietar!”

Instalarea pensionarului din Dumbravita in apartamentul din Piata Iosefin s-a facut in primavara anului 1999, ca urmare a specificarii in contractul de intretinere initial ca „beneficiarul uzufructului viager are dreptul de a fi intabulat in CF 58902, apartinand apartamentului 3, din strada Vacarescu nr. 32”. Acest lucru nu s-a mai intamplat, datorita rezolutionarii rapide a contractului de intretinere, dupa ce imobilul din Dumbravita fusese transferat in proprietatea familiei Golopentia.

„Eu am fost cel care am dat tot ce am semnat in cele doua contracte, iar de la acesti oameni fara suflet am primit numai mustrari, amenintari, injurii si batut bestial in data de 29 mai 1999 in curtea imobilului de pe Vacarescu”, precizeaza Traian Pisztrui intr-o cerere adresata instantei de judecata prin care cere obligarea „binefacatorilor” la intabularea sa in CF-ul apartamentului din Piata Iosefin. In conditiile in care documentele intregii afaceri erau impotriva reclamantului, instantele au respins cererea, iar acesta a ajuns evacuat si mutat intr-o ultima locuinta cu chirie.

„Am mers intr-o dimineata la el si nu puteam deschide usa. Am fortat si am intrat, moment in care l-am vazut pe jos, batut, prabusit la pamant”, confirma vecinul Aurel Ghilea tratamentul la care a fost supus pensionarul ramas fara agoniseala de-o viata. Casa sa din Dumbravita a fost vanduta in perioada de varf a pietei imobiliare, iar familia Golopentia si-a ridicat o vila in cartierul Ronat, pe strada Aprodu Movila nr. 29.

„Nu l-am dat afara eu, ci un executor judecatoresc, conform unei sentinte definitive si irevocabile. A participat si politia. Omul e bolnav, putin sarit de pe fix, ca am gasit acolo scrisori cum ca l-am batut zi si noapte si l-am legat cu lanturi. El statea acolo si, dupa moartea mamei mele, acum sase ani, l-am tinut de mila. Nu platea nimic. Pana acum doi ani cand m-a dat in judecata ca e apartamentul lui. I-am promis mamei mele ca nu-l voi da afara, dar n-am avut incotro! I-am inchiriat pe banii mei un apartament cu o camera, pe care-l platesc eu. Acuma, daca s-a dus la ziar, nici asta nu o sa mai fac!”, ne-a declarat Mihai Golopentia.

TIMISOARA. Proprietarul unui imobil de pe strada Mures, din Timisoara, a declansat un adevarat razboi al reclamatiilor impotriva unui executor judecatoresc, dupa ce a aflat ca-si poate pierde casa in valoare de 150.000 de euro din cauza unei datorii de doar 3.000 de lei.

Memoriul sau, trimis Corpului de Control al Primului Ministru, in care a relatat cu lux de amanunte imprejurarile in care a intrat in litigiu cu un vecin si cursul neverosimil al dosarului prin instantele de judecata, a fost indreptat spre oficialii Ministerului de Justitie cu recomandarea ca problema de la Timisoara sa fie solutionata in cel mai scurt timp. Asa se face ca, zile trecute, inspectorii ministeriali au venit la Timisoara pentru a verifica modului in care, pentru cativa lei de buzunar, se poate executa silit o ditamai casa.

„Domnul executor s-a suparat pe mine, m-a tot cautat sa ne intalnim, sa discutam, dar acuma nu mai am eu timp de domnia sa! A fost o vreme cand ma tinea, disperat, la usa cabinetului si apoi imi spunea ca executarea nu poate fi oprita, asa ca nu mai avem ce  discuta acuma. Vom vedea rezultatul controlului de la minister si solutia judecatorilor de la recursul din 4 decembrie, dupa aceea vom mai vedea ce avem de facut”, spune Victor Popa, proprietarul imobilului luat in vizor de executorul judecatoresc.

Totul a pornit de la un gard care ocupa 30 de centimetri din gradina vecinului

La sfarsitul lunii august 2012, Societatea Civila de Executori Judecatoresti Craciun Cristian si Chiru Marius a anuntat, printr-o publicatie de vanzare, ca in data de 18 septembrie 2012, la ora 12, urmeaza sa fie scos la licitatie imobilul de pe strada Mures nr. 42. Pretul de strigare era 107.325 de euro, fara TVA, adica cu 25% mai mic decat cel din raportul de evaluare, de 143.100 de euro, intrucat era al doilea termen de licitatie. Dosarul executional 140/2012 avea la baza trei o sentinta din luna ianuarie 2010 a Judecatoriei Timisoara si doua decizii civile, ale Tribunalului si Curtii de Apel, dar si un proces-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare. Conform documentului, imobilul constand din casa si teren intravilan in suprafata de 374 de metri patrati se vindea pentru recuperarea unei sume totale in valoare de 15.064 lei. Din ce era formata aceasta datorie?

„Debitorii Popa Victor si Popa Ileana datoreaza creditorilor Kiss Andras si Kiss Ana urmatoarele sume: 3.000 de lei cheltuieli de judecata, 7.812 lei onorariu executor judecatoresc, pentru obligatia de a face si recuperare creanta, 1.500 de lei onorariu avocatial si 2.572 de lei cheltuieli de executare silita”, se mentioneaza in publicatia de vanzare, din care reiese ca, pentru recuperarea unei datorii de 3.000 de lei, executorul percepea peste 10.000 de lei.

„Nu-mi venea sa cred ca am ajuns in situatia asta, adica sa-mi pierd casa, de la o simpla discutie in contradictoriu cu vecinul. Practic, dupa ce a cumparat casa de langa noi, vecinul a facut nu stiu ce masuratori si m-a anuntat ca gardul meu e vreo 30 de centimetri pe proprietatea lui. Initial am ras, pentru ca asa e gardul de cand stam acolo, adica de peste 30 de ani. Cand am vazut ca omul nu glumeste si ne ameninta cu procese, am mutat gardul mai spre noi. Din pacate, era deja prea tarziu. Ne aflam in plin proces si am pierdut, cu cheltuieli de judecata de 3.000 de lei. Ne-am opus sa platim atat de mult, dar toata povestea a ajuns la executorul judecatoresc, care ne-a somat sa dam banii altfel ne vinde casa. Am tergiversat datoria, nu aveam atatia bani in casa, si intre timp am primit instiintarea cu scoaterea casei la licitatie publica. Am facut rost de cei 3.000 de lei, i-am dat vecinului, dar nu mai puteam sa-l oprim pe executor, care-si voia si el onorariu de peste 10.000 de lei. in stadiul asta am inceput sa sesizez institutiile statului, Corpul de Control al Primului Ministru si Ministerul Justitiei. Ne-am dat seama ca suntem pierduti, mai ales ca asociatul executorului judecatoresc Cristian Craciun este fost procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara”, ne-a povestit Victor Popa. El a contestat si expertiza imobiliara prezentata de catre executorul judecatoresc, spunand ca la el acasa nu s-au facut nici un fel de masuratori.

„Secretul profesional ma impiedica sa va dau detalii despre acest caz!”

In data de 4 decembrie, Curtea de Apel Timisoara judeca recursul contestatiei la executare promovat de proprietarii casei de pe strada Mures. „Speram sa castigam, altfel vom fi evacuati in prag de iarna! M-a sunat cineva de la Corpul de Control si mi-a spus sa stau linistit ca totul se va rezolva, dar, parca, tot nu pot sa ignor situatia in care ma aflu. Domnul executor m-a chemat sa discutam, dar ce mai e de spus! I-am reprosat ca nu-si respecta juramantul depus la intrarea in profesie si ca este interesat de scoaterea casei la licitatie publica”, mai spune Victor Popa.

De cealalta parte, executorul judecatoresc Cristian Craciun garanteaza ca toata procedura este legala. „Stiti ca secretul profesional ma impiedica sa va dau detalii despre acest dosar executional. Domnul respectiv a facut plangeri peste plangeri, insa dosarul isi va urma cursul firesc si legal. Sunt unele persoane care cred ca nu trebuie sa plateasca, niciodata, nimic, desi instanta de judecata spune altfel. Pot sa va garantez ca aceasta procedura este legala si corecta si vom continua sa ne facem treaba in acest caz”, ne-a declarat Cristian Craciun.

In plina iarna geroasa la Timisoara, cu ninsori abundente si temperaturi polare care au transformat bulevardele in autentice ulite desfundate, societatea Primariei Timisoara care se ocupa cu deszapezirea unei bune parti a orasului ar putea ramane fara utilajele care-i sunt atat de necesare in aceasta perioada.

Societatea „Drumuri Municipale” (SDM) este la un pas de a fi executata silit pentru o datorie de peste 300.000 de euro, dupa ce, in urma cu cateva zile, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat definitiv si irevocabil intr-un dosar in care drumarii Timisoarei au fost reclamati ca, in timpul unor lucrari la carosabil, din cauza fisurarii unei conducte de gaz, au provocat o explozie care a distrus complet o casa de pe strada Alexandru Vlahuta.

„Dupa aproape trei ani si jumatate de procese, Curtea Suprema ne-a dat dreptate, iar Societatea Drumuri Municipale va trebui sa plateasca pentru neglijenta muncitorilor sai. Era clar de la bun inceput ca familia care si-a pierdut casa in explozia de pe strada Alexandru Vlahuta trebuie despagubita, insa fosta administratie a orasului a preferat sa ne poarte prin procese, in speranta ca va putea aranja o sentinta favorabila! Nu s-a intamplat asa decat in apel, unde s-a comandat o hotarare asa cum s-ar fi comandat o cafea, dar influentii juristi ai Primariei nu au mai avut aceeasi putere si la Bucuresti. Recursul nostru a fost admis si vom incepe negocierile pentru plata despagubirilor, care se ridica la peste 300.000 de euro. In cazul in care nu vom ajunge la o intelegere, vom trece la executarea silita, iar Timisoara ar putea ramane fara utilajele de deszapezire chiar in aceasta perioada”, ne-a declarat avocatul Marian Ardelean.

De altfel, executarea silita a fost inceputa in urma cu un an, cand au fost vizate utilajele si mobilierul SDM, insa Primaria Timisoara a reusit sa suspende procedura inceputa de executorul judecatoresc Cristian Craciun in dosarul 81/30/2010, dupa ce au depus la dosar mai multe contracte de lucrari publice, care nu puteau fi executate fara utilajele in curs de sechestrare…

“Proprietarul casei distruse in explozie a murit asteptand plata despagubirilor!”

Dezastrul pe strada Alexandru Vlahuta nr. 10 s-a produs in ziua de 17 mai 2008, cand o echipa de muncitori de la „Drumuri Municipale” a venit sa execute lucrari de amenajare a carosabilului. Asa cum s-a intamplat in alte zeci de cazuri cand asemenea lucrari de mare risc au fost tratate cu indolenta proletara si fara toate avizele obligatorii, conducta de gaz metan a fost agatata cu cupa excavatorului si fisurata, ceea ce a facut ca in subsolul casei familiei Stoici sa inceapa acumularile de gaz.

„Am sunat la cei de la Gaz si la Drumuri Municipale si le-am cerut sa vina urgent la fata locului pentru a izola conducta din care iesea gazul. Mi-au raspuns ca o sa trimita pe cineva. in disperare de cauza, am incercat sa pun un dop la teava, insa nu am reusit mare lucru intrucat gazul avea presiune mare. Mi-am dat seama ca va urma o explozie si am intrat rapid in casa si mi-am scos in strada sotia si nepotica. Cred ca am avut zile, pentru ca, dupa cateva minute, s-a produs o explozie devastatoare, urmata de un incendiu. Tot ce am adunat o viata, s-a mistuit in cateva minute. N-am mai putut recupera nimic”, a relatat proprietarul casei distruse, Slobodan Stoici, in fata instantei de judecata.

Singura speranta ca situatia sa patrimoniala va reveni, oarecum, la normal era faptul ca imobilul, construit in anul 1970, era asigurat contra sumei de 100.000 de euro. Numai ca firma cu care era incheiat contractul, Asirom, a refuzat plata integrala a sumei cuprinsa in contractul AP 315581/07.06.2007, argumentand ca nefiind dauna totala, despagubirea nu poate fi decat partiala. Adica suma de 37.750 de euro, suma care, dealtfel, s-a si achitat.

„Suma asigurata reprezinta limita maxima in caz de dauna totala, situatie in care se propune demolarea, iar nu speta de fata. Conform expertizei intocmite de expertul Dorel Tarnoveanu, nu avem o dauna totala, ci partiala”, au spus la unison managerul Departamentului Daune al Asirom Timisoara, Ioan stefanescu, inspectorul daune Maria Iordache si juristul Laura Opris, adica reprezentantii societatii de asigurari care au fost trimisi la „negocierile” cu Slobodan Stoici.

In conditiile in care suma primita drept despagubire nu acoperea nici pe departe costul refacerii imobilului, familia Stoici a scos la vanzare ceea ce a mai ramas din imobilul distrus si terenul, dupa care s-a mutat intr-o casa a unor rude la Dumbravita. Ca o trista ironie a sortii, Slobodan Stoici a decedat anul trecut, la varsta de 79 de ani, dupa ce timp de trei ani a asteptat sa fie despagubit pentru pierderea casei.

„Mereu imi spunea ca, daca ar primi banii pe casa, macar o parte, s-ar duce sa se opereze la Viena. Suferea de cancer la esofag, iar medicii de-acolo au lasat sa se inteleaga ca o interventie chirurgicala l-ar putea face bine! Nu a mai apucat, desi ne-am straduit sa convingem conducerea SDM, pe viceprimarul Adrian Orza, ca, pana la urma, vor fi nevoiti sa plateasca imobilul distrus in explozie. Am redus pretentiile la 200.0000 de euro, insa Orza a fost impotriva despagubirii si a dispus ca procesul sa mearga pana la capat. Au cheltuit cateva sute de milioane pe apel, cu un onorariu de lux pentru un expert adus de la Tg. Jiu, in tentativa de a demonstra ca nu SDM este de vina, ci furnizorul de gaz”, mai spune avocatul Ardelean.

In cele din urma, magistratii instantei supreme au rasfoit Legea Gazelor nr. 351/2004, unde, la articolul 96, se interzice tertilor sa efectueze lucrari in zona tevilor de gaz fara autorizatia operatorului de sistem. Iar echipa de interventie carosabil de la SDM nu a avut acel aviz…

„Trebuie sa discutam, pentru a nu ajunge la executare silita!”

In conditiile in care legea este atat de clara, se pune intrebarea fireasca: cum a fost posibil ca judecatorii Curtii de Apel Timisoara sa treaca peste drama unei familii careia muncitorii SDM i-au aruncat casa in aer si sa dea castig de cauza celor ce au provocat nenorocirea.

„Cand am aflat ca juristul Primariei isi bea cafeaua cu judecatorul Catalin Serban, presedintele completului care judeca dosarul nostru, mi-am dat seama ca vom pierde. Ce sa mai spun acuma, dupa ce domnul Serban a fost arestat in dosarul de coruptie legat de lichidarea Moldomin? As scoate in evidenta doar reaua-credinta a judecatorului care a redactat sentinta, Raluca Suciu, care a copiat masiv din raportul expertului adus de Primarie de la Tg. Jiu, unde cauza deflagratiei a fost aruncata in curtea EON Gaz Romania”, dezvaluie Ardelean.

De cealalta parte, directorul SC „Drumuri Municipale” SA Timisoara, Octavian Bulboaca, nu se angreneaza in discutii despre culisele proceselor in care este angajata societatea pe care o conduce, dar spune ca se va gasi o solutie pentru banii sa fie platiti.

„Nu stiu cum vom face, va trebui sa negociem o formula de rezolvare a litigiului pentru a nu ajunge la executare silita. De fapt, noi am fost in discutii permanente cu ei, cu reprezentantii legali ai familiei cu casa distrusa, dar cand e vorba de banul public, procesele trebuie duse pana la capat. A fost o hotarare confirmata si de Consiliul de Administratie. Vom vedea, trebuie informata si conducerea Primariei, pentru ca pentru decontarea unei astfel de sume din buget trebuie cerut acordul consilierilor locali”, ne-a lamurit Octavian Bulboaca.

Scandalul dintre judecatori si procurori iscat de alegerea in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a reprezentantei parchetelor de pe langa tribunale in CSM, Oana Andrea Schmidt-Haineala, a scos la rampa un fost procuror timisorean, intrat in “adormire” de cativa ani, fiind pensionata prin decret prezidential in toamna anului 2009.

Constanta Carstea a revenit in spatiul public cu povete pentru magistrati, sfatuindu-i sa nu se lase manipulati, ignorand faptul ca in perioada in care a detinut functia de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, inainte de 2000, a reusit sa-i invrajbeasca atat de mult pe procurorii timisoreni, incat acestia incepusera sa faca liste cu semnaturi pentru sustinerea sau demiterea sa.

Mai mult, la vremea respectiva, doua doamne procuror – Floare Hodor si Mariana Sandu – s-au plans ca au fost agresate fizic de catre sefa parchetelor banatene, motiv care a si dus, in 1999, la demiterea Constantei Carstea de catre ministrul Justitiei de atunci, Valeriu Stoica.

“Sunt convinsa ca exista magistrati corecti, cinstiti si, mai ales, curajosi, care in zilele ce urmeaza se vor aduna si vor merge la CSM pentru a se termina odata cu mizeria asta in care se afla actul de justitie!”, a previzionat Constanta Carstea, care a negat ca acest indemn ar putea sa fie perceput ca o instigare implicita la revolta in magistratura.

Cuprinsa de elanul justitiar pe care-l manifesta in perioada in care presedintele Emil Constantinescu a numit-o “Silvia Conti” a Banatului, Constanta Carstea nu s-a sfiit sa spuna ca, daca i s-ar fi repartizat dosarul “Flota”, l-ar fi solutionat chiar si prin trimiterea lui Traian Basescu in judecata.

Revansarda din fire, nu a uitat ca presedintele tarii a pensionat-o prin decret prezidential, in octombrie 1999, la doar o luna dupa ce, in plina sedinta a CSM, l-a abordat si i-a cerut asigurarea protectiei impotriva unor posibile atentate din partea mafiei banatene.

„Aveam curajul necesar sa duc ancheta mai departe in dosarul Flota si sa identific interesele care au stat in spatele acestei afaceri. Nu ar fi contat contat cine sunt vinovatii, chiar si presedintele tarii, as fi dispus trimiterea lor in judecata”, a precizat Constanta Carstea la trei ani de la iesirea la pensie, exprimandu-si convingerea ca exista si acuma procurori curajosi care pot redeschide ancheta in celebrul dosar al disparitiei flotei romanesti…

Dosarul “Flota”, la un pas sa fie solutionat de “Silvia Conti”!

Invocat in ultimii 20 de ani ca o veritabila sabie a lui Damocles deasupra capului lui Traian Basescu, dosarul “Flota” a facut obiectul unei anchete a Parchetului National Anticoruptie, in dosarul nr. 20/P/2002.

La finalizarea cercetarilor, procurorul general Ioan Amarie a facut o informare catre ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, in care afirma ca ar exista anumite elemente privind implicarea fostului ministru al Transporturilor, Traian Basescu, in pierderea navelor, dar nu aduce probe directe in acest sens. Tocmai pentru a desfiinta acuzatiile de implicare in aceasta afacere, in anul 1996, Traian Basescu si-a dat demisia din Parlament si s-a pus la dispozitia Parchetului General, fiind gasit nevinovat.

Revenind la afirmatia fostului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, Constanta Carstea, care a invocat faptul ca s-ar fi ocupat de dosarul “Flota”, daca i s-ar fi cerut acest lucru, trebuie aratat ca acest dosar a fost instrumentat de Parchetul National Anticoruptie, iar “Silvia Conti” a Banatului nu a activat nici o zi in structura parchetului anticoruptie.

„Aveam curajul necesar sa fac investigatii in aceasta cauza complexa!”, a garantat public Constanta Carstea, trecand cu vederea faptul ca o buna perioada de timp cat s-a aflat la conducerea parchetelor banatene a fost pazita in permanenta de ofiteri SPP, dupa ce s-a plans ca este vizata de atentatele mafiei arabe, in frunte cu Zaher Iskandarani.

„Timp de o luna de zile eu nu am intrat sub protectia efectiva a Ministerului de Interne, dispusa pe baza datelor si a unor informatii concludente vizazi de pericolul in care ma aflu eu. Mai multe nu pot sa va spun, pentru ca sunt probleme care vizeaza inclusiv secretul de stat, siguranta nationala”, i-a atras Constanta Carstea atentia presedintelui Traian Basescu in sedinta  CSM din data de 10 septembrie 2009.

In data de 28 octombrie 2009, Traian Basescu a semnat decretul prin care Constanta Carstea a fost pensionata din sistem. Iata de ce, in aceste zile, fostul procuror timisorean a gasit de cuviinta sa iasa public si sa acuze faptul ca presedintele tarii incearca sa manipuleze corpul de magistrati, indemnand la revolta in interiorul sistemului…

TIMISOARA. Inspirata de succesul in librarii si pe tarabe a romanelor de dragoste scrise de Sandra Brown, o timisoreanca s-a hotarat sa se lanseze in zona literaturii erotice prin intermediul unei carti – tiparite in conditii de maxima confidentialitate la o editura din Resita – in care personajele traiesc experiente sexuale dintre cele mai exotice.

Modul explicit, aproape pornografic, in care sunt zugravite scenele sexuale, la care participa unul sau mai multi parteneri, fac din romanul „De ce tipa pescarusii?” un autentic deschizator de drum al genului pornografic in paraliteratura postrevolutionara. „Nu sunt experiente traite de mine! Poate le-am auzit povestite, poate mi le-am imaginat, poate le-am vazut inregistrate pe vreo caseta! Niciodata nu va sti nimeni!”, spune Mihaela Oana Bojinca, scriitoarea care a incercat si, probabil, a reusit sa sparga toate barierele limbajului trivial intalnite intr-o carte adresata publicului larg.

Editurile din Timisoara au refuzat tiparirea romanului pornografic

Absolventa a Facultatii de Biologie a Universitatii Ecologice din Timisoara, Mihaela Bojinca, singura fiica a fostului director de la SC „Optica” SA Timisoara, a fost atrasa de mirajul scrisului erotic inca de pe bancile liceului. Nu si-a acordat prea mult timp acestei pasiuni latente, pentru ca s-a casatorit inca de tanara cu un cetatean grec, care urma cursurile Facultatii de Medicina, si s-a stabilit in Grecia. Dupa o perioada in care a lucrat pentru agentii care aduceau turisti in Katerini, locul de bastina al sotului, Sterios, Mihaela s-a hotarat sa revina in Timisoara pentru a deschide un restaurant grecesc. Aproape un an a durat afacerea deschisa in Complexul Studentesc, unde s-au servit cele mai sofisticate meniuri grecesti, preparate strict dupa retete la fel de sofisticate.

„Nu era zi in care sa nu avem controale de la Garda sau Protectia Consumatorului, iar inspectorii si comisarii niciodata nu voiau sa plece cu mana goala. Aceste protocoale aproape ca ne-au falimentat! In afara de faptul ca serveau masa fara sa plateasca, la plecare mai trebuia sa le punem cate ceva la pachet, ca, deh, asa era obiceiul in Romania”, povesteste grecoaica.

In aceste conditii, afacerea nu a supravietuit, iar restaurantul – in care se investise peste 10.000 de dolari, o buna parte in cuptoare si dotari de top – a fost inchis. A urmat o alta perioada de ghid pentru turistii romani din Grecia, ca angajata a unei agentii din Timisoara, dupa care fiorul narativ nu a mai putut fi stapanit si, asa, a inceput povestea romanului „De ce tipa pescarusii!?”.

Scris in cea mai mare parte sub arsita noptilor de la Marea Egee, din Paralia Katerini, cartea exceleaza in prezentarea unor personaje extrem de incalzite, a caror singura preocupare cotidiana este… sexul. „Sigur ca parintii mei nu prea au fost de acord, tatal meu chiar mi-a reprosat ca o sa-l fac de rusine, insa le-am promis ca aceasta carte nu va fi scoasa in vreo librarie, ci va fi oferita cu autograf oamenilor dragi mie. Trebuie sa scriu, pentru ca simteam ca trebuie sa fac asta, sa spun ce simt, chiar daca limbajul folosit este destul de colorat. Nu cred ca trebuie sa fim preacuviosi si sa ne dam ochii peste cap cand citim asa ceva, e un limbaj pe care-l foloseste aproape toata lumea in viata intima, in viata privata”, spune Mihaela Bojinca. Fiind vorba de un roman aproape porno, nicio editura respectabila din Timisoara nu a preluat manuscrisul cu cele 300 de pagini scrise de mana. „M-a refuzat toata lumea editorilor, desi as fi platit pretul corect pentru tiparire. Ba chiar, unii, m-au avertizat ca as putea avea probleme penale daca tiparesc si raspandesc literatura pornografica”, isi aminteste Sandra Brown de Timisoara. intr-un final, cu ajutorul unei verisoare, a descoperit o editura obscura din Resita, care a acceptat comanda si a tiparit cateva sute de exemplare din cartea ce ar putea rivaliza cu ghidul sexual „Kamasutra” din literatura indiana.  

Cartile Sandrei Brown, surse de inspiratie pentru scriitoarea de la Timisoara

In cele 26 de carti ale Sandrei Brown traduse in romaneste, imediat dupa revolutie, dragostea patimasa si momentele ludic-obscene sunt o constanta. „Am citit “imbratisare in amurg” in 5 ore cand eram mica. Nu prea stiam ce e aia si ce e aia, iar fraza «si dupa ce a sarutat-o exact in centrul feminitatii ei, aceasta s-a deschis ca o floare» nu avea sens si logica pentru mine in acel moment. M-am dus cu cartea la parinti ca sa-mi explice, s-au uitat unul la celalat si tata, care e un om mai… practic, i-a spus mamei «Mai bine-i dadeai sa citeasca poezie!»“, marturiseste o cititoare de pe un forum de discutii, care inca nu a citit vreo fraza din exacerbantul roman de la Timisoara. Pentru a face o paralela, vom reda un moment aproape identic, care se petrece intre doua dintre pitorestile personaje ale cartii, Lizet si Nicu.

“Incet ii scot pantoful, il las sa cada si ii desfac jartiera, ii scot ciorapul apoi procedez in acelasi fel si cu celalalt picior, ma pun in genunchi in fata ei, ii ridic fusta si imi culc capul pe genunchiul ei, lasand la vedere bichinii rosii, apoi o musc prin ei incet, expirand aer cald…”.

Scena reprodusa este doar un palid exemplu din cele aproape 200 de pagini ale romanului “De ce tipa pescarusii?”, intrucat nu dorim sa riscam autosesizarea organelor de cercetare penala pentru distributia de material pornografic. Conform Codului Penal, articolul 325, fapta de a vinde sau raspandi, precum si de a confectiona ori detine, in vederea raspandirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.

TIMISOARA. Sumele uriase din facturile la intretinere, la care se adauga cheltuielile de renovare si reparatie a blocurilor de locuinte din Timisoara, au inceput sa invrajbeasca unele asociatii de proprietari, care merg pana acolo incat acuza administratorii de proasta gestiune a banilor sau intocmirea unor liste de cheltuieli neconforme cu consumul real.

In aceasta situatie se afla si Asociatia de proprietari de pe strada Mures nr. 4, bloc 17, unde cativa locatari sunt nemultumiti de serviciile administratorului Marian Ciocan si au declansat o campanie de reclamatii la autoritatile locale si plangeri adresate organelor de cercetare penala.

„M-am trezit, la apartamentul 18, ca am de platit suma de 240 de lei pentru niste reparatii la coloana de incalzire. In conditiile in care inlocuirea tevilor s-a facut la sfarsitul anului 2011, prin noiembrie, i-am cerut administratorului sa-mi arate nota de receptie finala. Stiam ca acele sume au fost bagate la cheltuielile de atunci, ca le-am platit toata lumea, si tocmai de aceea am fost mirat cand le-am revazut pe lista de la intretinere. S-a platit pana la ultimul leu! In loc sa ma lamureasca, administratorul a trecut la amenintari cu bataia si ca-mi baga apa la pausal, chiar daca am contoare pe tevile de apa”, ne-a declarat locatarul Constantin Luchian, de la apartamentul 18, care se afla la un pas de a fi executat silit pentru suma restanta.

„Nu vreau sa ajung in situatia celor de la apartamentul 1, care au fost executati silit, desi au sustinut ca si-au platit toate cheltuielile. Banii au fost recuperati, iar acolo s-a mutat deja altcineva”, mai spune, speriat, Constantin Luchian.

Printre documentele acuzatoare la adresa administratorului, acesta ne-a aratat cateva liste de cheltuieli care nu poarta semnaturile presedintelui asociatiei sau cenzorului, asa cum cere legea, dar si chitante cu sume incasate in luna februarie 2012 (nr. 267/3.02.2012), dar scazute abia abia in luna august, acelasi an. De asemenea, in actele semnate de administrator apar si sume de 25 de lei reprezentand cheltuieli neprevazute. Sigur ca toate aceste sume haotice din listele de cheltuieli ar trebui verificate de comisia de cenzori sau de presedinte, insa acest lucru este aproape imposibil, in conditiile in care, in blocul 17, de pe strada Mures nr. 4, nu prea se stie cine conduce asociatia de proprietari. Iar aceasta asociatie nu este membra a Federatiei Asociatiilor de Locatari din Timisoara, ca sa beneficieze de un control suplimentar al datelor din listele de cheltuieli si a bonitatii administratorului. Tocmai de aceea, acest caz a fost adus in atentia Primariei Timisoara si a Politiei Municipiului Timisoara…

„Listele de cheltuieli sunt intocmite cu incalcarea legii! FALT nu se poate autosesiza!”

Presedintele Federatiei Asociatiilor de Locatari din Timisoara, Petru Olariu, ne-a confirmat faptul ca saracirea populatiei a dus la aparitia conflictelor la nivelul asociatiilor de proprietari. La toate acestea se adauga si calitatea slaba a unora dintre cei ce administreaza blocurile Timisoarei.

„Cu cat saracia este mai mare, conflictele sunt mai multe. Atunci cand cheltuielile la intretinere au fost 130 – 150 de lei, nu au existat probleme, insa acuma, cand cheltuielile lunare pot ajunge si la cuantumul unui salariu, depinde fiecare cat castiga, locatarii se uita si la ultimul leut de pe lista. Mai ales, cand acesta este luat cu japca”, spune Petru Olariu. In opinia sa, asociatiile de proprietari care nu sunt membre ale FALT, sunt expuse abuzurilor ce pot fi comise de catre administratori.

„Administratorii care colaboreaza cu noi sunt verificati in fiecare luna. Este greu sa se strecoare erori sau plati suplimentare, chitante scazute la cateva luni sau un comportament discretionar din partea administratorului. Sigur, au fost si exceptii, cand stampila asociatiei a fost detinuta de administrator – si nu de presedintele asociatiei, asa cum prevede legea -, ceea ce a facilitat comiterea de falsuri in chitantiere si pe listele de cheltuieli, toate acestea aflate, acum, in cercetarea organelor de Politie”, ne-a dezvaluit presedintele federatiei asociatiilor de proprietari din Timisoara.

Referindu-se strict la cazul de pe strada Mures, unde administratorul este acuzat de incasarea unor sume fara acoperire, Petru Olariu este foarte transant. „Acolo listele de cheltuieli nu-s bune, is intocmite cu incalcarea legii! Noi nu putem da amenzi si nu ne putem autosesiza, mai ales ca acea asociatie nu este membra a FALT. I-am recomandat domnului Luchian sa faca doua lucruri: o reclamatie la Primarie si o plangere penala la Politie. Nu stiu daca le-a facut, insa nu a mai trecut pe la noi. Acel administrator este cu probleme, face un soi de concurenta neloiala administratorilor care lucreaza cu FALT, desi ne-a promis ca nu se va intampla acest lucru. Noi nu avem calitatea procesuala de a face sesizari, insa putem adanci verificarile imediat dupa ce pe fir intra si Politia”, spune Olariu.

„Tot scandalul a pornit de la o lucrare executata in urma cu doi ani!”

In conditiile in care la nivelul conducerii Asociatiei de proprietari de pe strada Mures nr. 4 este un adevarat vid de putere, numele presedintelui fiind necunoscut, am incercat sa deslusim datele problemei listelor de cheltuieli cu administratorul Marian Ciocan. „Tot scandalul a pornit de la o lucrare de reparatii efectuata in urma cu doi ani! Atunci s-au incasat cotele de cheltuieli ce a revenit pentru fiecare apartament, mai putin apartamentul nr. 18, apartinand domnului Luchian Constantin, si altor doua apartamente invecinate. S-a facut o sedinta, s-a aprobat incasarea acestor sume, insa locatarii de la etajul IV s-au declarat nemultumiti si au reclamat ca platesc pentru a doua oara. Nu este asa, pentru ca a fost vorba despre o lucrare platita cu bani incasati pe tabel. Cat priveste cuantumul cheltuielilor, aici valoarea facturilor este destul de mica in comparatie cu cele din alte parti, adica 150 – 180 de lei, deci nu se poate pune problema conflictelor pornite de la facturi. Daca este sa vorbim despre domnul Luchian, el este un pic mai ciudat, s-a apucat sa reclame peste tot probleme care nu exista!”, ne-a declarat Marian Ciocan, care s-a oferit sa vina la redactie pentru a ne pune la dispozitie orice document privitor la aceasta asociatie…

TIMISOARA. Dupa cativa ani in care si-a revendicat in zadar proprietatile imobiliare aflate in administrarea unui composesorat (un grup de persoane care gestioneaza, in comun, o avere, terenuri, etc) din judetul Caras-Severin, o timisoreanca a decis sa se adreseze instantelor de judecata pentru a-i obliga pe „custozii” averii sale din judetul vecin sa-i restituie cele peste 20 de hectare de padure si de pasune detinute legal in acea zona.

Hotararea femeii de a iesi din asociatie si de a-si administra in regim privat bunurile imobiliare a fost declansata de sumele derizorii primite, anual, de la composesoratul din Caras-Severin, sume care arareori au depasit 3 milioane de lei vechi. Mai mult, cele 13  hectare de padure de fag si 7 hectare de pasune au devenit „tinta” unora dintre locuitorii din Bucova, membri de frunte ai „Composesoratului Bautarul Superior”, care s-au oferit insistent sa „accepte” preluarea celor 20 de hectare de teren cu titlu de donatie.

„La ultima sedinta, pe Iacob (reprezentantul proprietarului din Timisoara n.n.) l-au dat afara si casierul a spus ca nu se mai complica cu banii matale si ca nu mai are treaba cu Timisoara. Ei trec dreptul matale de padure la composesorat si sa nu le mai trimiti hartii cu domnul ala ca ei nu mai iau in considerare nimic. M-am gandit ca, daca este asa, sa-mi faci mie o donatie ca eu, cand se dau banii, iti trimit si lemnu, daca se capata, sau il vand, ca fagul este 175.000 metru cub, acolo pe loc in padure. Poate te hotarasti sa o dai de tot, ca imi pare rau sa fie cum zic ei, ca tare mult am umblat pana am castigat mostenirea matale. Daca te hotarasti, sa-mi spui sa vin la Timisoara, ca daca nu esti in sat sa iei lemnul ei asteapta momentul ca sa-l poata lua”, a fost instiintata, anul trecut, Marioara Vasiloni, proprietara celor 20 de hectare de teren, de catre una dintre „colegele” carasene de composesorat. De fapt, indirect, femeia a fost avertizata ca averea sa ar putea fi confiscata in beneficiul administratorilor „Composesoratului Bautarul Superior”…

Castigul anual din exploatarea a 13 hectare de padure, 200 de lei?
Infiintat in 30 martie 2000, la initiativa a noua membri fondatori din comuna Bautar, judetul Caras-Severin, printre care si Ioan Dionisie Vasiloni, bunicul Marioarei Vasiloni, „Composesoratului Bautarul Superior” are o avere de peste 3.600 de hectare de paduri si pasuni, detinute in devalmasie. Adica, terenurile au devenit un bun exploatat in comun, proprietarii renuntand la ideea iesirii din indiviziune, adica la identificarea si separarea topografica a parcelelor personale. in statutul composesoratului, format din cetatenii din Bucova care detin parcele de padure sau pasune sau urmasii legali ai acestora, s-a stipulat la loc de cinste ca „instrainarile in favoarea persoanelor din afara composesoratului sunt interzise!” (art. 9, aliniatul 11), ca si cum proprietatea privata poate fi conditionata in vreun fel, si ca instiintarea composesorilor (devalmasilor) despre data adunarile generale anuale sau extraordinare se va face „prin padurari sau prin orice alt personal administrativ al Composesoratului, prin parohii bisericilor, care vor citi anuntul in biserica in prima duminica dupa primire, prin invatatori sau prin orice alt mijloc obisnuit din localitate” (art. 9, aliniatul 8).

Cu alte cuvinte, daca nu te intalnesti cu padurarul sau invatatorul, sau daca nu mergi la biserica, risti sa ratezi prezenta la marea adunare in care se discuta soarta financiara a proprietatilor tale. Exact cum s-a intamplat si cu Marioara Vasiloni, din Timisoara, care a decis sa sparga unitatea locala a composesoratului si sa-si recapete folosinta deplina a celor 13 hectare de padure de fag si a celor 7 hectare de pasuni mostenite de la bunici. „Am decis sa solicit iesirea din composesorat, dupa ce – ani de zile – proprietatile mostenite de la bunicul meu au fost exploatate in beneficiul celor din Caras-Severin. O cota de 200-300 de lei anual pentru folosinta a 13 hectare de padure si 7 hectare de pasune mi se pare o bataie de joc si am hotarat sa rezolv aceasta problema!”, spune Marioara Vasiloni, care inca asteapta raspunsul la scrisoarea prin care a anuntat conducerea composesoratului ca-si vrea proprietatile inapoi.

„Doresc ca in cel mai scurt timp sa-mi comunicati modul legal in care pot sa-mi scot din acest composesorat suprafetele de teren aflate in proprietatea mea, pentru a le gestiona asa cum cred de cuviinta, fapt pentru care va rog sa gasiti modalitatea legala de dezmembrare a acestei suprafete de teren (padure si pasune). Nu sunt de acord cu aceasta gestionare dezastruoasa deoarece proprietarii de drept a caror paduri se taie de la o zi la alta primesc cate 3 – 4 milioane de lei pe an, in timp ce angajatii composesoratelor primesc, in total, sute de milioane de lei anual. Un alt aspect neclar este acela ca de suprafetele proprietarilor dispuneti aleatoriu, respectiv parchetele pe care le dati in exploatare nu le scoateti la licitatie publica, iar sumele obtinute sunt departe de a fi reale, comparativ cu preturile de pe piata. Pentru a nu intra in alte amanunte de natura penala, va rog sa procedati la dezmembrarea suprafetei totale de 20 de hectare de padure si pasune, in functie de pozitionarea stricta din Registrul Agricol al localitatii”, se precizeaza, printre altele, in cererea adresata conducerii composesoratului din Bucova. Deocamdata, stapanii averii forestiere devalmase din Bautar inca nu au catadicsit sa raspunda acestei cereri, motiv pentru care a fost sesizata instanta de judecata.

Padurea de fag, evaluata la peste un milion de euro
in incercarea de a afla motivul pentru care proprietatile Composesoratului Bautar nu pot fi scoase din indiviziune si, mai mult, nu pot fi vandute altcuiva decat membrilor devalmasi ai organizatiei, am stat de vorba cu un reprezentant al Primariei Bautar. „Nu cunosc problema doamnei Marioarei Vasiloni, insa va pot asigura ca proprietatile sale aflate in composesorat sunt evaluate la valoarea reala, iar beneficiile reprezinta cota legala de profit. in cazul in care doreste sa-si instraineze proprietatea, conform statutului, are obligatia legala de a-i notifica pe membrii composesoratului, care au drept de preemptiune! Dar pentru a discuta toate aceste amanunte, domnia sa va trebui sa se deplaseze la Bautar”, a precizat secretarul Primariei Bautar, Ioan Maran. Sa mai spunem ca, potrivit preturilor de pe piata lemnului de fag, cele 13 hectare de padure apartinand Marioarei Vasiloni sunt evaluate la peste un milion de euro…

In plin razboi al autoritatilor statului impotriva contrabandei cu tigari, o societate comerciala din Timisoara a castigat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) un proces indreptat impotriva Statului Roman, care a avut ca obiect solicitarea de despagubiri in urma distrugerii catorva mii de cartuse de tigari provenite din contrabanda.

Prin sentinta “istorica” pronuntata de catre magistratii de la Strasbourg, Statul Roman a fost obligat sa transfere in contul firmei reclamante din Timisoara, in decurs de trei luni, suma de 140.000 de euro reprezentand daune materiale, 2.500 de euro daune morale si 500 de euro pentru alte cheltuieli si costuri. In cazul in care autoritatile romane vor intarzia sa plateasca aceste sume, se va aplica dobanda marginala a Bancii Centrale Europene, majorata cu trei procente.

„Este pentru prima data cand Statul Roman pierde la CEDO un proces rezultat in urma distrugerii unor marfuri confiscate de la persoane fizice sau juridice. Practic, magistratii europeni le-a adus aminte judecatorilor din Romania, care se pronuntasera negativ in acest dosar, ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale si ca nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica”, ne-a declarat avocatul care a reprezentat firma din Timisoara la Strasbourg, Adorean Laiu-Despau.

Dupa epuizarea tuturor cailor de recurs interne, proprietarul tigarilor distruse de Statul Roman a apelat la CEDO, convins ca dreptatea este de partea sa.

Parchetul ordona distrugerea tigarilor, chiar daca au fost achizitionate legal

In data de 22 aprilie 1994, politia din Timisoara a pus sub sechestru cateva mii de cartuse de tigari „Bastos”, care fusesera cumparate de societatea comerciala din Timisoara de la o firma din portul Constanta, sub motivatia ca acestea proveneau din comiterea mai multor delicte de contrabanda si fals. In ciuda faptului ca in data de 8 iunie 1994 autoritatile de politie si cele fiscale au confirmat faptul ca firma care a achizitionat tigarile si-a indeplinit toate obligatile legale la cumpararea marfii, Parchetul a ordonat distrugerea baxurilor de tigari devenite inutilizabile si comercializarea celorlalte in favoarea bugetului statului.

Judecatorul Corneliu Barsan a facut parte din completul de judecata al CEDO

Cum era firesc, cazul a ajuns in atentia instantelor de judecata, iar dupa aproape sapte ani de procese, respectiv la 12 aprilie 2001, Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat recursul formulat de Ministerul de Finante si l-a condamnat la plata a peste 2,27 miliarde de lei vechi (ROL) cu titlu de daune-interese, reprezentand pretul actualizat al tigarilor confiscate.

Aceasta decizie nu avea sa fie aplicata, intrucat, la putin timp, Procurorul General al Romaniei de la acea vreme, resiteanul Mircea Criste, care cunostea foarte bine problematica traficului de tigari din aceasta parte de tara, a promovat un recurs in anulare, care a si fost admis de Curtea Suprema de Justitie.

„Din completul de la CEDO au facut parte judecatori din tari unde fumatul este un viciu izolat si foarte costisitor!”

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sesizata pentru solutionarea acestui dosar, a constatat, inca de la inceput, ca recursul in anulare formulat de procurorul general impotriva sentintei Curtii de Apel Timisoara a fost o „demonstratie de forta” a Guvernului, intrucat privea latura civila a unei proceduri penale, iar decizia Curtii Supreme a fost considerata un „sprijin favorabil”.

In aceste conditii, dosarul a intrat pe rolul instantei europene si, dupa aproape 15 ani de procese, firma din Timisoara a avut castig de cauza. Chiar daca reclamanta a calculat un prejudiciu de 255.700 de euro, suma indexata cu rata inflatiei indicata de Institutul National de Statistica, magistratii europeni au considerat ca paguba societatii timisorene se ridica la 142.500 de euro. La data confiscarii, valoare tigarilor a fost de 111.009 dolari.

„Din completul de judecata au facut parte nu mai putin de sapte magistrati, printre care si romanul Corneliu Barsan. Decizia de admitere a plangerii a fost luata in unanimitate si cred ca pledoaria noastra a avut succes intrucat majoritatea judecatorilor erau din tari nordice, respectiv Suedia si Norvegia, unde fumatul este un viciu izolat si foarte costisitor. Romania a fost reprezentata de un agent de la Ministerul de Externe, care nu a avut foarte multe argumente impotriva noastra, discursul sau centrandu-se doar pe diminuarea valorii prejudiciului. Speram ca sentinta CEDO din acest dosar sa constituie un izvor de drept pentru instantele din Romania, care vor trebui sa fie mult mai atente la statutul marfurilor confiscate de organele de control”, mai spune avocatul Adorean Laiu-Despau.

In plin sezon al acuzatiilor de plagiat la cel mai inalt nivel – pornind de la prim-ministrul Victor Ponta si continuand cu diversi ministri, inclusiv cel al Educatiei, si secretari de stat -, procurorii anticoruptie de la Timisoara au fost sesizati asupra unui caz de autoplagiat in mediul universitar prin intermediul caruia au fost decontate fonduri europene in valoare de aproape 100.000 de euro.

Paradoxal, desi aceasta abatere grava de la etica universitara si posibila fraudare de fonduri europene a fost adusa la cunostinta Comisiei de Etica din cadrul Universitatii “Politehnica” din Timisoara, personal presedintelui Senatului UPT, prof. univ. Nicolae Robu, masurile de sanctionare a persoanei reclamate au intarziat sa apara. Ba mai mult, conducerea UPT incearca sa puna “batista pe tambal” si sa evite devoalarea unui scandal de plagiat cu rezonante internationale, declansat chiar in propria ograda, intr-o incercare disperata de a nu-si pata imaginea in mediul academic.

O lucrare publicata sub trei denumiri diferite aduce 100.000 de euro?

In aceste conditii, reclamatia a ajuns pe masa procurorilor de la DNA Timisoara (dosar 385/VIII/1/2012), a Ministerului Educatiei ( sesizare nr.18134 / 28.06.2012) si a Consiliului National de Etica (sesizare nr. 836/29.06.2012), carora li se solicite sa investigheze acest posibil caz de coruptie din lumea academica.

“Va aduc la cunostinta un posibil caz de obtinere pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatii Europene in urma unor raportari ilegale de catre Marius Minea, conferentiar la Catedra de Calculatoare din cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara. In fapt, paratul a publicat de trei ori aceeasi lucrare, cu titlul “Experience with Formal Verification of DSL Protocols”, incalcand astfel legea si normele academice deoarece nu a precizat ca este o republicare, nu s-a autocitat si nu a avut contributii suplimentare fata de original. Toate cele trei ipostaze ale lucrarii sunt publicate in acelasi an, 2003, facand aproape imposibila detectarea potentialei fraude de catre peer-revieweri. Conform Legii 206 actualizate din 2004, aceste practici sunt interzise si constituie autoplagiat. Toate cele trei forme ale lucrarii suspecte de autoplagiat sunt mentionate in raportul de autoevaluare pe 2002 – 2007 a Institutului de cercetare eAustria din Timisoara, unde paratul indeplineste functia de manager stiintific”, se precizeaza in plangerea depusa la DNA de catre dr. ing. L. Andrei, fost doctorand al UPT.

In opinia sa, publicare unei lucrari sub trei denumiri diferite a facilitat obtinerea unui punctaj care sa permita accesarea de fonduri europene intr-un contract de cercetare.

“Conform raportului IeAT, in acea perioada s-au derulat doua contracte, unul de 91500 euro cu autoritatile austriece si altul de 8120 de RON cu companie privata. Coreland datele din raport, se pare ca acele sume se justifica intr-o oarecare masura printr-o lucrare stiintifica buna la orice, publicata de mai multe ori. Dat fiind contextul academic in care trebuia sa se desfasoare activitatea, in care se interzice publicarea multipla (autoplagiatul), opinez ca odata cu producerea posibilei fraude academice sub aceasta modalitate, se pot constitui elementele infractiunii de inselaciune si de justificare si obtinere pe nedrept de fonduri europene”, mai precizeaza reclamantul.

Comisia de Etica a UPT, reclamata la DNA pentru “favorizarea infractorului”

La inceputul acestei luni, mai exact in data de 5 februarie, Comisia de Etica a UPT i-a comunicat persoanei care a descoperit acest caz de posibila frauda cu fonduri europene ca reclamatia sa nu se sustine si, in consecinta, a fost respinsa.

“Lucrarea in cauza a fost publicata in anul 2003, iar Legea 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare este in vigoare din anul 2004. Mai mult, normele privind definirea autoplagiatului sunt in vigoare din 02.09.2011. Comisia retine ca republicarea unei lucrari, integral, nu constituie autoplagiat, deoarece lucrarea in cauza nu a mai fost expusa intr-o alta opera scrisa sau o comunicare orala, fara a se mentiona acest lucru si fara a se face trimitere la sursele originale. In consecinta, fapta nu poate fi incadrata la autoplagiat, ci ca o republicare a unei lucrari. Dl. conf. dr. ing. Marius Minea a actionat cu buna credinta si in consecinta nu se poate retine in sarcina dansului incalcarea normelor de etica in activitatea de cercetare stiintifica”, spune presedintele Comisiei de Etica, conf. univ. dr. ing. Sorin Musuroi.

Nemultumit de acest raspuns, in care se mentioneaza ca la republicarea lucrarii incriminate s-a facut trimitere la sursele originale, desi acest lucru nu s-a intamplat niciodata, dr. ing. Andrei L. a decis sa reclame la DNA si Comisia de Etica.

„Va solicit investigarea unei posibile infractiuni de favorizarea infractorului savarsita de Universitatea Politehnica din Timisoara. Motivul pentru care depun aceasta sesizare este acela ca, prin Comisia lor de etica, stiind ca dl. conf. Marius Minea este anchetat de Directia Nationala Anticoruptie, UPT a intocmit un raport mincinos in care isi apara cu inversunare angajatul, ignorand cu desavarsire probele. Prin urmare, comisia UPT a dat nu doar o decizie netemeinica, ci o decizie mincinoasa, in direct conflict cu adevarul si evidentul”, mentioneaza reclamantul in plangerea depusa la DNA in data de 09.01.2013.

“Recent am aflat despre acuzele de autoplagiat la adresa conferentiarului Marius Minea!”

In ciuda eforturilor noastre de a sta de vorba cu conf. univ. dr. Marius Minea despre aceasta acuzatie, ne-a fost imposibil sa-l “prindem” la cabinetul sau de la Facultatea de Calculatoare sau pe telefonul fix.

“Vine foarte rar pe aici, doar cand are ore, si pleaca imediat. Este foarte abatut de cand a intrat in atentia procuraturii cu acuzatia de plagiat, mai cu seama ca a incercat sa modifice anumite site-uri pentru a sterge din probe. La un moment dat, in universitate s-a discutat ca a fost retinut in vederea arestarii, pentru distrugerea de probe, insa nu a fost adevarat”, ne-a declarat confidential unul dintre colegii conferentiarului de la Universitatea Politehnica.

In absenta unei declaratii de la invinuit, am considerat oportun sa cerem macar opinia presedintelul Senatului UMF, Nicolae Robu, despre acest caz.

“Au fost acuze de asa ceva, comisiile de specialitate au fost sesizate, s-au facut analizele de rigoare, au existat sesizari la anumite doctorate, dar nu s-a ajuns la un verdict, a fost un singur caz care a ajuns in instanta. Evit sa dau numele pentru ca persoana respectiva a fost foarte bolnava, dar a castigat in instanta, este nevinovata. Cazul despre care vorbiti nu-l cunosc, il cunosc in schimb pe conferentiarul Marius Minea, el insusi a adus multe acuze in acest sens altora si recent am aflat ca este si el acuzat, dar nu stiu cum fac lucrurile. Nu cunosc niciun detaliu asupra acestui caz…”, ne-a declarat primarul Nicolae Robu.

TIMISOARA. Un scandal de proportii petrecut la clubul din Timisoara al lui Gino Manzotti de la DJ Project a ajuns in atentia procurorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel, care investigheaza imprejurarile in care s-a produs incidentul in care au fost implicati doi lucratori de Politie aflati in timpul liber.

Este vorba despre un ofiter de la Biroul de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Municipiului Timisoara si un alt tanar ofiter din cadrul Serviciului Judetean Anticoruptie Timis, surprinsi de camerele de supraveghere ale clubului in timp ce sunt imobilizati de bodyguarzi, batuti, tinuti la podea si, ulterior, predati unui echipaj de la Sectia 1 Politie.

Procurorul Adrian Miron Roates Ghimis a inceput investigatia in acest dosar prin audierea agentilor de paza, care au declarat ca tot scandalul ar fi pornit de la agresarea unei chelnerite de catre unul dintre lucratorii Ministerului de Interne, in timp ce avocata politistilor, Camelia Taranu, sustine ca politistii au fost agresati si lipsiti de libertate in mod ilegal dupa ce, unul dintre ei, care-si sarbatorea ziua de nastere, ar fi incercat sa-i ofere o bautura unei chelnerite, gest care ar fi starnit mania unui bodyguard, si de aici ar fi plecat toate violentele. VEZI MAI JOS VIDEO!

In posesia anchetatorilor au ajuns, cum era de asteptat, si inregistrarile video de la cele opt camere de supraveghere din clubul aflat la demisolul Memorialului Revolutiei din Timisoara, unde este surprins in detaliu momentul imobilizarii violente a celor doi politisti. Administratorul firmei de bodyguarzi a acuzat faptul ca, pana la intrarea inregistrilor in posesia Parchetului, acestea au fost „cosmetizate” prin stergerea scenelor care i-ar fi incriminat pe politisti.

In ciuda propunerii de impacare lansata de catre bodyguarzi, politistii s-au considerat umiliti de modul in care au fost agresati in respectivul club de fite, in noaptea de 9 spre 10 februarie, astfel ca au sesizat organele de urmarire penala asupra incidentului si au cerut tragerea la raspundere penala a autorilor.

„Inainte de a-l imobiliza, a tipat ca este politist si ca ma impusca!”

In paralel, chelnerita in discutie si agentii de paza au formulat plangeri penale la adresa politistilor, pe care-i acuza de comportament abuziv, dar si de loviri si alte violente. In plangerea sa, Alexandra J., 20 de ani, studenta la Universitatea de Vest Timisoara, a relatat modul in care a fost agresata de politist, totodata mentionand si limbajul vulgar al unuia dintre politisti la adresa sa.

„In jurul orei 3.30, in timp ce debarasam o masa din local, am incercat sa-mi fac loc, sa trec, pe langa un grup de clienti care consumau bauturi alcoolice in fata barului. La un moment dat, din spate, cineva m-a tras violent de par! inainte sa ma dezechilibrez si sa cad, m-am intors si am vazut un individ intr-o haina cu gluga cu blanita, care mi s-a adresat extrem de vulgar! Daca nu aveam mesa, care s-a desprins de la acel gest violent, cred ca mi-ar fi rupt parul! M-am ridicat si am mers la Radu, bodyguardul de serviciu, pentru a-i spune ce mi s-a intamplat si ca avem un client violent”, a povestit pentru www.opiniatimisoarei.ro Alexandra.

La cateva minute de la acest gest, agentul de paza a incercat sa-l evacueze pe agresor. „Imi pare rau ca imaginile nu mai sunt pe camera, dar eu am venit si l-am rugat pe agresor sa paraseasca clubul pentru a nu-i deranja pe ceilalti clienti. Mi-a raspuns violent, ca vrea o fata, ca e ziua lui si ca vrea sa petreaca, insa am insistat sa plece. Se parea ca a inteles, s-a indreptat catre iesire, insa in holul de la garderoba a inceput sa devina violent, mi-a tipat ca este politist si ca ma impusca! in acel moment, vazandu-l agitat si nestiind ce are de gand, am trecut la imobilizarea sa. Nu stiu ce consumase, dar avea o forta foarte mare, s-a tot miscat, motiv pentru care l-am pus la podea si l-am tinut fixat cu genunchiul timp de vreo 10 minute, pana a venit un echipaj de Politie pentru a-l lua. in toata altercatia, a intervenit si celalalt politist sa calmeze spiritele, i-am spus sa sune la 112, la Politie, si mi-a spus ca el este politist. Din acest motiv, colegii mei l-au imobilizat si pe cel de-al doilea si l-au predat echipajului de la Sectia 1”, ne-a declarat agentul de paza Radu Giura.

De cealalta parte, ambii politisti au intrat in silencio stampa si vorbesc doar prin aparatorul legal. „Inca de la inceput trebuie facuta distinctia intre participarea la incident a celor doi politisti. Ofiterul de la DGA a picat in scandal absolut nevinovat, pentru ca tocmai intrase in club si voia sa-l salute pe sarbatorit, ofiterul de la Investigatii Criminale, cand s-a trezit tras la podea, imobilizat si lovit de cateva ori cu piciorul. Conform declaratiei date in fata procurorului, politistul de la Investigatii Criminale a incercat sa-i ofere ceva de baut unei chelnerite si, pentru a o atentiona, i-a pus mana pe umar. De acolo a pornit intreg scandalul, pentru ca fata era iubita unuia dintre bodyguarzi. A fost condus spre iesire, unde a fost lovit, pus la pamant si tinut asa mai mult de 10 minute. Noi consideram ca asta se cheama lipsire de libertate, infractiune care – daca este savarsita de doua sau mai multe persoane – se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani! Nu stiu de unde a pornit zvonul ca noi am fi dorit impacarea contra sumei de 5.000 de euro! Total fals, agentii de paza trebuie sa plateasca, pentru ca in lumea lor agresarea unui politist a ajuns o adevarata mandrie”, a declarat avocata Camelia Taranu.

In opinia sa, inregistrarile sunt elocvente pentru violenta cu care au fost imobilizati ofiterii de politie si – acuzatia ca politistul de la Investigatii Criminale ar fi impartit palme in stanga si in dreapta in momentul intrarii in club – nu se sustine sub nici o forma: „As intreba si eu, ca si domnul procuror! Daca este adevarat acest lucru, bodyguarzii de ce nu au luat masura evacuarii sau imobilizarii politistului inca de la sosire?”. 

Gino Manzotti, liderul trupei DJ Project, martor principal in dosar

Desi suspicioneaza ca filmarile au fost trucate, pentru a arata doar drama politistilor, bodyguarzii au incredere ca martorul principal al incidentului va fi corect si va spune cum s-au intamplat lucrurile in mod real.

„Principalul nostru martor este Gino Manzotti, de la DJ Project. Este unul dintre patronii clubului si a fost de fata la toata intamplarea. A vazut momentul in care chelnerita a fost agresata si cum am reactionat noi!”, spune Radu Giura patronul firmei de bodyguarzi.

Inspectorul sef adjunct Florin Bolbos ne-a confirmat ca la nivelul IPJ Timis a inceput o ancheta interna care ii vizeaza pe politistii impicati in acest incident. Totodata politia si parchetul verifica modul in care bodyguazii au actionat, daca nu si-au depasit atributiile si daca se fac sau nu vinovati de savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate, loviri si alte violente.

„Am inteles ca este un dosar instrumentat de Parchetul Curtii de Apel, insa am inceput si noi o ancheta interna. La finalizarea cercetarilor va vom informa ce masuri vor fi luate”, a precizat comisarul sef Florin Bolbos.

[Nu se poate afisa video aici.Intrati in post pentru a-l vedea.]

Acuzatiile de autoplagiat lansate impotriva conferentiarului universitar Marius Minea, de la catedra de Calculatoare din cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara, de catre unul dintre fostii doctoranzi ai acestei institutii de invatamant superior, a starnit un adevarat razboi online intre sustinatorii si criticii invinuitului.

CITESTE SI: Procurorii DNA investigheaza un caz de autoplagiat la Universitatea Politehnica Timisoara. Un conferentiar universitar, acuzat ca si-a publicat o lucrare de mai multe ori, sub titluri diferite

Astfel, in timp ce procurorii anticoruptie din Timisoara verifica veridicitatea informatiilor compromitatoare cuprinse in plangerea penala nr. 385/VIII/1/2012, depusa la DNA de catre dr. ing. Andrei L., pe site-ul opiniatimisoarei.ro, la sectiunea comentarii, razboiul intre cele doua tabere este in toi, comentariile si dezvaluirile soldatilor anonimi fiind de o gravitate fara precedent.

In afara de argumentele pro sau contra profesionalismului conf. univ. Marius Minea, se aduc sub lupa opiniei publice si alte cazuri de plagiat sau autoplagiat din “curtea” Universitatii Politehnica, informatii care ar trebui sa duca la autosesizarea Comisiei de Etica a UPT prezidata de conf. univ. dr. Sorin Musuroi.

Speriat de amploarea acestui scandal, dar si de campania de ponegrirea a sa, reclamantul Andrei L. ne-a solicitat sa blocam sau sa cenzuram comentariile combatantilor, cerere cu care redactia ziarului nu a fost de acord.

“Sub umbrela anonimatului, au inceput o campanie online de denigrare la adresa mea in sectiunea de comentarii. Dupa cum se poate vedea, mi-au mentionat numele de mai multe ori si au facut afirmatii total jignitoare si nefondate, cum ca as fi cercetator de mana a doua, cum ca as vrea sa ma razbun, etc. Unii mi-au folosit numele sa posteze comentarii si jigniri. Am primit si cateva telefoane cu numar ascuns in sens de avertizare, de amenintare. Va asigur ca astfel de atacuri disperate nu ar fi existat daca dl Minea ar fi fost curat. Mai nou, a modificat un site ca sa dovedeasca ca e in regula cu citarile. Va pot da detalii. In plus, se pare ca exista o guerilla digitala la UPT, aservita cuiva si care functioneaza la comanda ori de cate ori cineva important din sistem e atacat. In momentul de fata e contraproductiv sa cautam cu politia cine si ce a scris din spatele fiecarui IP. De aceea, cea mai simpla rezolvare o vad prin stergerea comentariilor si blocarea lor”, ne-a cerut reclamantul din cazul Minea, care recunoaste ca “dl Minea a fost intr-un conflict prostesc de orgolii cu conducatorul meu de doctorat si a incercat sa ne faca diverse probleme”.

In ciuda acestei cereri, site-ul nostru a ramas deschis comentariilor, astfel ca in prezent numarul opinii in acest scandal a ajuns la 230.

Un drept la replica de 1.000 de cuvinte si virusarea “intamplatoare” a unui cont de Yahoo

Dupa ce ne-a trimis prin posta electronica un drept la replica pe care ne-a somat sa-l publicam integral, profesorul Marius Minea s-a prezentat la redactie pentru a ne lamuri ca niciodata nu si-a autoplagiat lucrarile pentru a acumula punctaje care sa-i permita accesarea de fonduri europene. Cu acea ocazie, ne-a inmanat un al doilea drept la replica, mult diferit de primul, in care aduce argumente stiintifice menite sa desfiinteze toate acuzatiile la adresa sa.

“Niciodata nu mi-am autoplagiat lucrarile! A fost vorba despre republicari sub aceeasi denumire, lucru permis in lumea academica. De altfel, nevinovatia mea a fost constatata si de catre Comisia de Etica a Universitatii Politehnica Timisoara. Nu inteleg de ce a existat o graba in redactarea acestui articol, care aduce un grav prejudiciu atat subsemnatului, cat si UPT si Institutului e-Austria Timisoara, si nu s-a asteptat finalizarea cercetarilor procurorilor DNA? ”, s-a intrebat retoric conf. univ. Marius Minea, precizand ca opinia presedintelui Senatului UPT, Nicolae Robu, este superficiala, intrucat primarul Timisoarei nu este la curent cu ceea ce se intampla in lumea academica a Politehnicii.

“Ar fi trebuit sa luati legatura cu seful meu de departament, profesorul Horia Ciocarlie, sau directorul Institutului e-Austria, profesoara Dana Petcu”, ne-a explicat profesorul acuzat de autoplagiat, inainte de a insista ca dreptul sau la replica intins pe aproape trei pagini sa fie reprodus integral in ziar.

“Eu v-am rugat sa-l reproduceti integral, fara nici o interventie in text! Daca nu se poate, nu doresc decat sa numarati cate cuvinte contine acest drept la replica si sa-l mentionati in ziar!”, a fost cerinta bizara a universitarului aflat in vizorul DNA.

Desigur ca nu ne-am conformat cererii cu numaratul cuvintelor, insa am efectuat o estimare vizuala si suntem in masura sa spunem ca dreptul la replica ar putea contine aproximativ 1.000 de cuvinte. Nu stim daca refuzul nostru de a publica de indata argumentele pro-domo ale conf. univ. Marius Minea are vreo legatura cu atacul informatic la care a fost supus contul de yahoo al jurnalistului semnatar al articolului. Insa, in data de 10 martie, la ora 3.21 PM, administratorul yahoo a emis o alerta prin care a comunicat ca contul de yahoo gigi.ilas a fost spart de pe un computer identificat cu IP 188689140, din Ungaria, si infestat cu un virus care a facut posibila expedierea de mesaje cu continut pornografic la toti userii aflati in lista de prieteni. Atacul a fost atenuat de administratorii Yahoo, care au reusit sa blocheze trimiterea a zeci de emailuri infestate cu acelasi virus, ulterior detinatorul contului schimband parola contului.

230 de comentarii pro si contra profesionalismului conferentiarului Minea

Nu vom reluat toate acuzatii de-o parte si de alta, majoritatea nesemnate, aflate pe site-ul opiniatimisoarei.ro, ca efect al acestei “guerille digitale”, ci vom consemna, pe scurt, doar doua dintre argumentele celor ce au intrat in acest joc al comentariilor.

“Eu sunt de parere ca acesta este un caz de “asa nu”, iar documentele sunt destul de clare in acest sens. Orice exceptii, reinterpretari si explicatii ar fi invocate, cred ca e de la sine evident, axiomatic, ca intr-un mediu competitiv ca cel universitar sa fie contrar normelor sa poti folosi o lucrare de multiple ori fara sa spui la nimeni sau doar la prieteni. Intotdeauna vor fi explicatii pentru orice, intotdeauna vor fi inventate portite pentru a scuza orice fapta. Cred ca se face prea mult scandal pentru un fapt atat de evident, usor de constatat de oricine. S-au incitat prea mult spiritele. As sfatui autorii sa publice pe site-ul personal un “apology letter” catre comunitatea stiintifica in general pentru incurcatura creata, iar pe viitor sa acorde mai multa atentie normelor de republicare”, spune in data de 9 martie “Dl. H”, in timp ce un fost coleg al conferentiarului Marius Minea ii ia apararea tocmai din SUA.

“Sunt Prof. George Ciprian Necula, de la University of California, Berkeley. Abia am aflat de cazul asta, nu stiu detalii despre caz, si nu o sa comentez direct deocamdata, dar m-au intristat unele comentarii despre Marius. Am fost coleg cu el la doctorat la Carnegie Mellon, si eram profesor la Berkeley cand a petrecut aici doi ani la studdi post doctorale. Stiu sigur ca nu “l-au trimis acasa cei de la Carnegie Mellon”, asa cum a comentat cineva. Marius a avut multe oportunitati sa ramana in USA ca cercetator. Ar fi putut probabil obtine si pozitie de profesor in universitati aici. Dar a ales sa se intoarca in Romania, in mare parte din patriotism. Noi toti ceilalti care l-am cunoscut l-am urmarit cu atentie in tot anii astia, simtindu-ne un pic vinovati ca am ales o viata confortabila in institutii din strainatate, in timp ce el a ales sa se lupte in imbunatateasca invatamantul romanesc. Haideti sa mentinem discutia despre cazul in sine, fara sa ne lansam in generalizari gratuite despre caracterul lui Marius. Si ce e toata povestea asta cu pseudonime? Poate nu credeti de fapt ceea ce spuneti? Sau va e frica de consecinte? Oricum ar fi, e trist…”.

TIMISOARA. Pe criza asta, cand somajul este in crestere, iar banii tot mai putini, multi romani inca isi pun nadejdea in locuri de munca in strainatate. Iar firmele care “ofera” slujbe sunt luate cu asalt la primul anunt. Oamenii dau ultimii bani din casa pe taxe de inscriere si, in final, se trezesc ca sunt trasi in piept. Adica firma de recrutare dispare ca prin farmec peste noapte, iar “angajatorii” dispar cu banii.

Judecatoria Timisoara este asaltata, in ultima perioada, cu zeci de actiuni civile deschise impotriva unei firme de plasare a fortei de munca in strainatate. Reclamanti din toata tara solicita restituirea sumelor cu care se considera „tepuiti” de cautatorii de joburi de la SC „Plasare Teritoriala de Munca” SRL Timisoara.

Unul dintre cei mai inversunati reclamanti este Catalin Daniel Lungu (foto), student la Facultatea de Drept din Timisoara, care, anul trecut, a achitat 600 de lei pentru a fi trimis la munca in Germania, insa acest lucru nu s-a intamplat, desi de la semnarea contractului au trecut aproape 9 luni.

„Am gasit anuntul pe internet si, fiind in vacanta de vara, m-am gandit sa merg sa fac un ban in strainatate. Am mers la firma si am intrebat in cat timp se pleaca, daca achit cei 400 de lei pentru mediere si 200 de lei pentru vizita medicala? Mi s-a raspuns ca in maximum trei saptamani voi pleca. Tocmai pentru a grabi aceasta plecare, nu am optat pentru o anumita profesie, ci am zis, orice, in agricultura, la cules de capsuni, oriunde… Am asteptat din iunie pana in septembrie si nu am primit nici o instiintare de job, doar promisiuni ca voi pleca, rastimp in care, aici, am pierdut un loc de munca foarte convenabil. In aceasta situatie, in septembrie i-am notificat ca doresc rezilierea contractului si restituirea banilor. Administratorul Cristea Casian Sandrino Antonio mi-a spus ca banii nu se mai restituie, eventual, doar un procent de 20%. M-am adresat Inspectoratului Teritorial de Munca, Protectiei Consumatorului, Politiei Timis si Tribunalului Timis, insa, deocamdata, fara nici un rezultat”, ne-a declarat Daniel Lungu.

Firma si-a schimbat denumirea si sediul pentru a-si pierde urma?

In actiunea depusa la Tribunalului Timis si declinata ulterior catre Judecatoria Timisoara, tanarul solicita restituirea taxei platite la semnarea contractului, dar si despagubiri pentru pierdea locului de munca gasit in Timisoara.

„Va rugam sa admiteti cererea asa cum a fost formulata si sa obligati parata la plata unui cuantum de 9.000 de lei (echivalent la suma de 2.000 de euro), reprezentand cheltuieli contractuale si venitul nerealizat in lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, dar si a cheltuielilor intreprinse in perioada de asteptare pentru realizarea contractului”, precizeaza reclamantul.

In motivarea actiunii, Daniel Lungu invoca faptul ca firma avea obligatia – prevazuta in contractul de mediere nr. 1087/08.06.2012 – de a-i pune la dispozitie ofertarea locurilor de munca pentru Germania sau Austria, lucru ce nu s-a intamplat.

„Cu toate acestea, desi am adus la cunostinta paratei toate obligatiile ce-i reveneau prin contractul de mediere, notificand-o si in scris printr-o firma de curierat, aceasta a refuzat corespondenta invocand un cost de 12 lei pe care nu binevoia sa-i plateasca”.

Dupa ce s-a adresat instantei de judecata, reclamantul a avut surpriza sa constate ca sediul firmei nu mai este in Calea Sagului

„Aveau sediul, undeva, vizavi de Pompieri, iar intr-o zi, cand treceam cu troleibuzul, am remarcat ca nu mai exista nici o reclama pe frontispiciul cladirii. Firma disparuse! Am cerut Registrului Comertului date despre respectiva societate si asa am aflat ca-si schimbase atat denumirea, cat si adresa sediului. Probabil, ca sa scape de cei ce-si cer banii inapoi!”, ne-a mai declarat studentul in Drept.

In ciuda faptului ca, pana in prezent, nici o persoana nu a prins vreun job in strainatate in baza contractului de mediere semnat cu „Plasare Teritoriala de Munca”, Inspectoratul Teritorial de Munca Timis a constatat, in urma unui control, ca totul este in regula, insa la expirarea contractelor persoanele prejudiciate trebuie sa se adreseze instantelor de judecata.

„Conform clauzelor stipulate in Contractul de mediere, durata contractului este de 240 de zile calendaristice de la data medierii, respectiv pana la data de 08.02.2013. Conform documentelor depuse la dosarul dumneavoastra, in data de 09.08.2012 au fost depuse toate actele solicitate de catre societate. in conformitate cu contractul de mediere, prelucrarea dosarului dureaza pana la 3 saptamani de la primirea tuturor documentelor cerute de la beneficiar, iar plecarea la minim o luna de zile de la prelucrarea dosarului, respectiv 09.09.2012. Din documentele verificate, rezulta ca contractul dumneavoastra de mediere continua sa fie valabil pana la data expirarii”, se precizeaza in raspunsul ITM nr. 18538/30.10.2012.

Zeci de persoane din toata tara se considera „tepuite” la Timisoara

Pentru a contura „maiestria” celor de la „Plasare Teritoriala de Munca” Timisoara, care si-au ticluit contractele in asa fel incat sa nu poata fi trasi la raspundere penala, dar nici sa restituie banii persoanelor care asteapta un job in strainatate, am intrat pe forumul de discutii infiintat special pe internet pentru conexarea plangerilor in justitie impotriva acestei firme. „M-am inscris si eu la ei in octombrie 2012, am trimis toate actele, si astept raspuns de la ei. Se pare ca voi astepta mult si bine!”, spune Todea Laurentiu.

„Cred ca mi-am cam luat teapa! Am aproape o luna si jumatate si nici un semn de la ei…”, scrie si Gabriel Juncu.

„Si mama mea a platit 430 de lei in 27 iulie si de atunci nici un raspuns. Unde mai exact sa depunem plangere?”, intreaba Marius Manea.

„Am fost si eu la ei, am platit, dar am facut imprundenta sa nu verific daca au plecat alte persoane cu aceasta firma. Ce demersuri trebuie sa fac si la ce instanta din tara, avand in vedere ca sunt din Oltenita, la 50 de kilometri de Bucuresti”, se recunoaste potential tepuit si Florin Gradila.

„Si eu am semnat un contract cu cei de la Plasare Teritoriala de Munca Timisoara si tot in pom a ramas. Daca stiti cum ne putem recupera banii, astept un email de la dumneavoastra”, solicita pe forum Marcel Miclea.
„O prietena de-a mea a incheiat un contract de mediere cu firma de recrutare din Timisoara, cu persoana de contact Cristi Antonia, prin care i s-a garantat ca va pleca pana la sfarsitul lunii octombrie 2012. Firma nu s-a tinut de cuvant. M-ar interesa unde as putea face o plangere penala, un numar de telefon”, cere si Camelia Maria Lazar.

Mesaje de acest gen pot fi citite cu zecile pe forumul alocat „firmei tepare” de la Timisoara, insa, cu toate acestea, inspectorul principal Razvan Simescu, seful Biroului de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Municipiului Timisoara, spune ca nu exista nici urma de fapta penala.

„Aspectele reclamate nu sunt de natura penala, ci civila!”, spune politistul, apreciind ca aceasta problema poate fi rezolvata de Judecatoria Timisoara sau de OPC Timis.

In incercarea de a discuta cu administratorul firmei „Plasare Teritoriala de Munca”, Cristea Casian Sandrino Antonio, ne-am tot lovit de vocea metalica a robotului telefonic, care ne-a transmis mesajul sa continuam sa sunam. In aceste conditii, am considerat oportun sa redam pozitia avocatei Radoia Danilov, care reprezinta interesele firmei in instantele de judecata.
„Consideram ca nu exista niciun temei pentru atragerea raspunderii contractuale a subscrisei. Contractul de mediere a fost incheiat pe o durata de 240 de zile calendaristice, adica circa 8 luni, incepand cu data de 08.06.2012, moment la care se poate analiza daca s-au indeplinit sau nu obligatiile asumate”, a precizat avocata. In aceste zile se asteapta sentinta Judecatoriei Timisoara la prima actiune civila impotriva plasatorilor teritoriali de munca…

TIMISOARA. Primaria Timisoara sta pe un butoi de pulbere, dupa ce toti angajatii au fost anuntati ca salariile le vor fi reduse drastic. Executivul primariei a amenintat ca va taia masiv toate lefurile angajatilor din Primarie daca 8 persoane nu renunta la pretentiile banesti castigate in instanta.

Vestea a fost transmisa prin reteaua intranet de catre sefa de la Resurse Umane, Rodica Aurelian, care s-a gandit sa recurga la acest gest informativ pentru „inlaturarea zvonurilor, a discutiilor pe aceasta tema, si, mai ales, pentru a va putea planifica bugetul familial”.

Paradoxal, taierea salariilor nu a fost pusa in corelatie cu aparitia vreunei norme legislative, suprimarea sporurilor sau eficienta muncii prestate de fiecare angajat in parte, ci cu refuzul a opt functionari publici din Primaria Timisoara de a renunta la anumite pretentii banesti castigate in instantele de judecata.

Cu alte cuvinte, o instigare, un mic santaj pus in scena de primarul Nicolae Robu, care ar putea fi rezumat in cateva cuvinte: daca nu va convingeti colegii sa renunte la pretentiile banesti, veti suferi cu totii!

Secretarul Ion Cojocari, amenintat cu taierea a 1.594 de lei din salariu

“Referitor la intalnirea domnului primar cu salariatii in Sala Mare pe subiectul valorilor medii – salar de baza, va informam ca nu au renuntat la pretentii urmatorii colegi: Bogdan Dumitru, Biroul urmarire venituri, Chiticaru Maria, Biroul urmarire venituri, Cretu Aurelia, Biroul urmarire venituri, Gherman Alina, Compartiment publicitate, Muresan Ciprian, Compartiment publicitate, Frantescu Cristian, Biroul autorizari activitati comerciale, Cernescu Dorina, Biroul autorizari activitati comerciale, Burdan Mihaela, Biroul autorizari urbanism. Avand in vedere multiplele solicitari adresate serviciului resurse umane, va informam asupra consecintelor: salariile tuturor salariatilor, inclusiv a celor mai sus mentionati, vor scadea pe functii. Secretar, minus 1.594 de lei, director executiv, minuns 1.421 de lei, sef serviciu, minus 1.191 de lei, sef birou, minus 1.015 lei, auditor, consilier, consilier juridic, inspector de specialitate, minus 779 de lei, referent de specialitate, referent, minus 542 de lei, administrator, casier, magazioner, soferi, telefonist, minus 338 lei. La acestea se adauga sumele de restituit din urma (14 luni)”, se precizeaza in instiintarea lansata pe intranet.

Mai mult, in finalul comunicatului, se mentioneaza ca termenul limita acordat de primar celor opt pentru renuntarea la pretentii a fost ziua de luni (25 martie), ulterior urmand sa se ia o decizie in consecinta. Imediat dupa lansarea acestei “provocari” la adresa salariatilor din Primaria Timisoara, la nivelul compartimentelor din institutie au inceput sa se faca liste cu semnaturi pentru somarea celor opt de a renunta la bani.

„Va multumim pentru tot binele care l-ati facut colegilor vostri si poate nu ar fi rau ca acum in ceasul al 12-lea sa reflectati asupra gestului care ar fi bine sa-l faceti!”, au recomandat angajatii de la Directia de Mediu, pe o lista cu semnaturi pusa pe intranet, in timp ce altii au fost mai violenti in limbaj.

“In numele colegilor din cadrul Serviciului Cladiri, tin sa le multumesc celor opt colegi pentru decizia lor si pentru ca nu se gandesc la consecinte. Cred ca o asemenea hotarare se ia doar atunci cand esti impecabil, iar munca ta nu are nici o scapare!”, spune, printre altele, Otilia Sirca.

“Colegii sunt o a doua familie. Am pierdut a doua familie! Oare nu mai sunt colegi si colegialitate? Mai aveti timp sa dovediti colegialitate!”, a recurs la coarda sensibila a celor opt si Floarea Zarva.

“Dragi 8 colegi, sa va fie rusine si sa va ganditi ca orice decizie poate fi cu dus si intors. Eu va rog atunci cand ma intalniti sa lasati capul in jos si sa va ganditi ca mie personal mi-ati facut o mare defavoare. inca mai aveti timp sa renuntati. Cererile se depun la camera 24!”, ameninta dintr-un colt de intranet si Mirela Adam, care a intrat in jocul presiunilor starnit de Nicolae Robu.

Sigur ca au existat si exceptii de la regula infierarii cu manie proletara a celor opt functionari publici care doreau sa le fie platite drepturile banesti castigate in instanta.

“In baza carei legi pot fi sanctionati toti angajatii unei institutii si se fac popriri pe drepturile salariale castigate (existente in baza unei grile salariale). Codul Muncii si dreptul civil ne da unele drepturi, asa ca astfel de sanctiuni nu se pot aplica celor care nu au intreprins nimic sanctionabil, adica majoritatea noastra, a celor multi. Nu va grabiti sa ne sanctionati pe toti pentru unii care si-au castigat drepturile in instanta. Problema e ca ei au creat un precedent, dar nu sunt de condamnat. Dar nici noi nu putem fi sanctionati. Legea inca mai functioneaza, iar cel mai slab avocat care ne va reprezenta va avea castig de cauza. Cred ca mai trebuie gandit inainte de a fi amenintati”, recomanda Ella Sipetan, de la serviciul Avize Mediu.

“Acest stil de lucru este specific comunismului!”

In conditiile in care cei 8 cavaleri ai “apocalipsei” salariale din Primaria Timisoara au evitat sa discute cu presa despre presiunile la care sunt supusi de catre colegi, am solicitat un punct de vedere al liderului Sindicatului Salariatilor din Primaria Timisoara, Tiberiu Negrei.

“Noi nu suntem legati la Lotusul primariei, de aceea am intrat in posesia acelui email doar in urma cu doua zile. Vreau sa va spun ca am ramas uimit de acest mod de lucru specific perioadei dinainte de 89, a comunismului! Cum este posibil ca sa instigi colectivul impotriva a opt angajati care si-au castigat drepturile in instanta? Mai lipsea sa se faca afise cu sloganul scuipati aici! Eu cred ca doamna de la Personal, cea care a scris acel email, risca penalul pentru instigare la nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Iar domnul Robu se expune la infractiunea de nepunere in executare a unei hotarari judecatoresti. Vineri vom avea o intalnire cu domnul primar, pe care o tot amana de vreo luna, si vom aborda si acest subiect”, ne-a declarat Tiberiu Negrei.

La randul sau, primarul Nicolae Robu s-a declarat surprins de zvonul taierii salariilor.

“Eu nu fac decat sa aplic legea. Daca ei nu inteleg sensul corect al legii, ii priveste. Li s-a explicat, in instanta se cere ca ei sa-si primeasca drepturile, insa nu deodata, asa cum isi doresc ei, ci esalonat in timp, conform unor legi. Sigur, nimeni n-a spus ca nu-si primesc banii. Nu stiu despre ce cetateni vorbiti, toti cei care si-au castigat in instanta dreptul de a fi reangajati si de a-si primi despagubiri salariale au fost reangajati si isi vor primi despagubirile respective, dar in acord cu legea, si nu cum doresc ei”, a declarat primarul Timisoarei.

Fiecare dintre cei care si-au sustinut drepturile salariale in instanta si sunt in posesia unor sentinte definitive si irevocabile au de primit de la primarie sume cuprinse intre 10.000 si 15.000 de lei.

TIMIS. Peste 60 de hectare de padure aflate la granita judetelor Timis si Caras-Severin, in fondul forestier al localitatii Criciova, sat Jdioara, au disparut fara urma si fara stirea ocolului silvic din zona, proprietarii pagubiti cu circa 100.000 de euro reclamand faptul ca sunt victimele mafiei lemnului care, in ultimii ani, jefuieste „ca in codru” padurile Banatului.

Defrisarea ilegala s-a facut in doar cateva luni, din toamna anului 2010 pana in primavara lui 2011, iar de atunci pagubasii incearca sa dea de urma „braconierilor” de lemn pentru a-si primi cuvenitele despagubiri, dar si pentru ca taietorii si cei aflati in spatele lor sa fie trasi la raspundere penala.

“Padurea a fost populata, in principal, de gorun, fag, stejar si cires. Am avut si copaci cu diametrul de un metru. Totul a fost ras, defrisat, de persoane care au ramas necunoscute politiei sau padurarilor din zona. Asta, in ciuda faptului ca Legea 46/2008 stabileste ca padurile retrocedate raman in paza ocoalelor silvice, contra unei taxe anuale. Cred ca in jur de 75 de lei pe hectar. In aceste conditii, ni s-a parut ciudat ca padurea noastra a ramas la discretia mafiei lemnului, padurarii spunand, ori de cate ori au fost reclamatii, ca nu-i intereseaza ca <<se taie de la babe>>. In martie 2011, satenii chiar au prins un muncitor care taia copaci cu drujba si-i scotea la drumul forestier cu un TAF, insa acesta a scapat doar cu o amenda, dupa ce TAF-ul descoperit la fata locului si lasat in padure fara volan, pentru a fi luat a doua zi dimineata, a disparut fara urma in timpul noptii. in absenta corpului delict care putea conduce la firma ce exploata lemnul furat, procurorii din Lugoj au considerat ca omul cu drujba nu poate fi facut responsabil de taierea intregii paduri, cata vreme in timpul flagrantului doborase doar un singur copac”, ne-a declarat Felicia Calin, fiica proprietarei ce detine  aproape jumatate din padurea furata si transformata in cherestea la vreun gater clandestin din zona.

Pasivitatea autoritatilor fata de jaful din padurea Jdioara s-a soldat, in toamna anului trecut, cu decesul unui tanar in varsta de doar 28 de ani. Acesta a fost strivit de trunchiul unui bustean, care s-a desprins de tractorul cu care incerca sa-l scoata dintr-o vale. Superstitiosi din fire, oamenii din zona si-au explicat incidentul printr-o razbunare a padurii fata de taierile ilegale de lemn…

Politia si Parchetul ii acopera pe “stapanii” lemnului din Timis?

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Timisoara a constatat inca din luna mai 2011 defrisarea ilegala a padurii din Criciova si disparitia masei lemnoase, insa acest lucru nu a determinat politia si parchetul sa-i trimita in fata instantelor de judecata pe cei vinovati. Cu alte cuvinte, exista fapta, dar nu si faptuitorii.

“S-au constatat taieri ilegale de arbori in suprafetele de padure identificate in UPV 82-85 (PD 582), toate apartinand proprietarilor de padure persoane fizice puse in posesie la legile retrocedarii. Taierile ilegale le apreciem ca avand vechime din toamna anului 2010, pana in primavara anului 2011, neexistand limite materializate intre proprietari, nici un proprietar nu are incheiat contract de administrare /servicii silvice cu un ocol silvic autorizat. Din suprafetele de padure a fost extras numai lemnul de lucru, ramanand la fata locului resturi de exploatare si lemnul de foc. Taierile sunt concentrate in suprafete taiate la ras, precum si reducerea consistentei prin bracuire”, au specificat inspectorii ITRSV Timisoara in nota de constatare nr. 2618/05.05.2011.

In fata evidentei si a reclamatiilor repetate din partea pagubitilor Ana Elena Nedela, Stela Cornelia Jupan, Daniela Adriana Cetean, Elisaveta Havei, Elena Ghebes, Ioan Dancea si Ioan Laiu – agentii Sectiei de Politie Rurala nr. 7 Boldur nu au mai avut incotro si au inceput audierile. Desi oamenii au relatat ca exploatarea forestiera in locul numit „La cariera” apartinea omului de afaceri Tiberiu Crivineantu, care detine o unitate de exploatare a lemnului in satul Jdioara, iar oamenii si utilajele descoperite in timpul taierilor ilegale efectuau lucrari pentru SC Stejarul SRL, firma ce apartine acestuia, politistii au propus neinceperea urmaririi penale.

„Din intregul material probator administrat la dosar rezulta ca in cazul de fata nu se poate dovedi vinovatia domnului Crivineantu Tiberiu, insa este posibil ca drujbistul Horti Nicolae si TAF-istii Maios Dumitru si Maios Mihai sa fi taiat si sustras material lemnos din zonele mai sus aratate, poate chiar cu concursul padurarilor Matei Ionel si Ianas Gelu”, se mentioneaza in referatul intocmit in dosarul 616/P/2011, semnat de agentul principal Zuzac Claudiu.

Cu alte cuvinte, politistii au admis ca faptele si faptuitorii exista, insa le este imposibil sa probeze eventualele vinovatii. Paradoxal, si Parchetul de pe langa Judecatoria Lugoj si-au dat seama de nevinovatia lui Crivineantu, desi inspectorii ITRSV au descoperit in depozitele omului de afaceri material lemnos fara acte de provenineta in valoare de aproape 600.000 de lei.

„Astfel, petenta Cetean Daniela Adriana arata ca la firmele detinute de familia numitului Crivineantu Tiberiu – din procesul verbal de contraventie nr. 0012923/25.05.2011, intocmit de ITRSV Timisoara, si procesul de confiscare valorica nr. 3046/25.05.2011 – reiese fara drept de tagada ca SC Craiul Codrilor SRL avea in depozit cantitatea de 1.522,96 mc material lemnos fara acte de provenienta in valoare de 298.247,70 lei, iar din procesul verbal de contraventie nr. 0012924/25.05.2011, intocmit de ITRSV Timisoara si procesul verbal de confiscare valorica nr. 3049/25.05.2011 reiese fara drept de tagada ca SC Tib&Raz Forest SRL avea in depozit cantitatea de 1735,66 mc de material lemnos fara acte de provenineta in valoare de 297.158,73 lei. (…) Or, in cazul in speta, nu exista nicio proba directa care sa-l incrimineze pe Crivineantu Tiberiu cu privire la taierile ilegale si furtul de arbori din padurea apartinand petentelor, chiar daca la firmele sale a fost descoperit material lemnos achizitionat fara forme legale”, spune neverosimil si prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Lugoj, Dumitru Corneanu, care anunta, totusi, ca cercetarile nu au fost abandonate in acest caz, ci, dimpotriva, a fost format dosarul penal nr. 646/P/2012 in care cercetarile sunt continuate. Acestea fiind spune, dispune neinceperea urmaririi penale fata de Crivineantu Tiberiu sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 108, 110 din Legea nr. 46/2008.

In cazul in care ar fi fost trimis in judecata, principalul „beneficiar” al taierilor ilegale din padurea Jdioara ar fi riscat inchisoarea de la 6 luni la 16 ani, in functie de valoarea lemnului sustras fata de pretul unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

Fiind vorba despre gorun si cires, cu siguranta valoarea prejudiciului calculat ar fi fost destul de mare. Reclamantele ne-au sesizat ca intre procurorul de caz, Dan Cristian Tatar, si prim-procurorul Dumitru Corneanu ar exista un oarecare grad de afinitate sau de rudenie, aspect ce ar explica unitatea de vederi in cazul Crivineantu…

Un ciocan triunghiular si demersuri „legale” pentru sustragerea lemnului

Pana la elucidarea misterelor din padurea Jdioara, pagubitii continua sarabanda reclamatiilor, in speranta ca, pana la urma, vreun organism al statului va dori sa reteze tentaculele mafiei lemnului din padurile Banatului.

„Va adresez aceasta petitie in speranta ca aspectele pe care le-am sesizat Corpului de control in Silvicultura din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, si ignorate de acesta, li se va acorda atentia cuvenita. Am atras atentia asupra mai multor nereguli in speranta ca se va face un control la Ocolul Silvic „Ana Lugojana” in urma caruia nu se vor mai eluda multe disfunctii, ilegalitati si abuzuri care au loc in zona Criciova-Jdioara-Nadrag inca din perioada 2004”, precizeaza Felicia Costin intr-o adresa trimisa Ministerului Mediului si Padurilor, in atentia secretarului de stat Corneliu Mugurel Cosmanciuc.

Femeia solicita un inspector serios, intrucat un alt specialist guvernamental venit la Timisoara nu si-a facut treaba. „Domnul inspector Pintescu Florin a fost la Timisoara in 04.04.2012, l-am intalnit la sediul ITRSV, in 05.04.2012 a fost la Ocolul Silvic „Ana Lugojana” din Lugoj, si desi a promis ca va face o inspectie pe teren sa constate cele reclamate de mine, acest lucru nu s-a intamplat, in 06.04.2012 fiind deja la Bucuresti. Nici in momentul de fata nu am primit un raspuns de la acesta”, subliniaza Felicia Costin.

Recent, Garda Nationala de Mediu, Comisariatul Judetean Timis, a constatat din nou taierile abuzive de material lemnos si construirea de drumuri forestiere ilegale in padurea de la Jdioara.

„Padurea care a existat in parcelele respective a fot taiata in cea mai mare parte, cioatele existente in teren sunt marcate cu ciocanul triunghiular AP0902, iar in urma discutiilor purtate cu ITRSV Timisoara am aflat ca aceasta a facut demersurile legale privind sustragerea de material lemnos”, confirma comisarul Marian Eperies, in raspunsul nr. 394/07.03.2013, care totodata atrage atentia ca habitatul forestie din acel teren este intr-o stare de degradare datorita taierii arborilor si dezgolirii solului pe o mare parte a versantului respectiv.

TIMIS. Dupa o perioada de acalmie datorata complicitatilor din sfera politicii si a proceselor de pe rolul instantelor de judecata, razboiul pentru patrimoniul fostului CAP Topolovatul Mare a revenit in forta.

Recent, membrii Comisiei locale de Fond Funciar, in frunte cu primarul Ioan Iosif Nescu, au fost notificati de catre Ioan Dragos Josu, fiul fostului activist comunit Ioan Josu, sa sisteze de urgenta operatiunile de masurare, intocmire a documentatiei si retrocedare catre fostii proprietari a terenurilor cuprinse in livada din extravilanul comunei, in caz contrar toti urmand sa se aleaga cu plangeri penale.

“Va punem in vedere sa sistati imediat si de urgenta eventualele operatiuni de masurare, intocmire de documentatii, punere in posesie si orice alte activitati prevazute de Legea 18/1991, referitoare la obiectivele mentionate prin prezenta notificare, avand in vedere ca aceste suprafete de teren sunt proprietatea privata a debitoarei Societatea Agricola Agroindustriala Topolovatul Mare si sunt supuse regulilor speciale ale procedurii insolventei. In caz contrar vom intelege sa formulam plangeri penale impotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar Topolovatul Mare sub aspectul savarsirii infractiunilor de nerespectare a hotararilor judecatoresti, fals intelectual si inselaciune cu consecinte deosebit de grave”, se arata in notificarea trimisa primarului Ioan Iosif Nescu de catre Ioan Dragos Josu, prin intermediul avocatului sau Kasai Marec.

Firma „West Cad” solicita intabularea livezii fara titluri de proprietate!

In argumentatia mostenitorului fostului conducator al CAP Topolovatul Mare, Ioan Josu – un favorit al regimului Ceausescu, Erou al Muncii Socialiste si membru in Marea Adunare Nationala – se precizeaza ca toate bunurile care au apartinut CAP Topolovatul Mare au fost trecute in patrimoniul Societatii Agricole infiintate in 1991.

„Din momentul intocmirii Protocolului de predare-primire nr. 470 din data de 27.05.1991, aceste bunuri, inclusiv livada cu terenul aferent in suprafata de 147 de hectare, au trecut prin efectul legii in proprietatea privata a Societatii Agricole Agroindustriala Topolovatul Mare, fara ca aceste bunuri imobile si mobile sa fie in rezerva comunei Topolovatul Mare sau a Comisiei de fond funciar Topolovatul Mare”, precizeaza Ioan Josu-junior in documentul trimis la primarie.

Cu alte cuvinte, desi, imediat dupa revolutie, in Topolovat s-au infiintat patru societati agricole, patrimoniul fostului CAP – reprezentand mori, lacuri, livezi, grajduri cu animale, cladiri, un camin de nefamilisti si alte obiective rurale – au fost “inhatate” doar de Agroindustriala. Evident, uitandu-se ca acele terenuri au apartinut, pana la nationalizare, proprietarilor de drept si ca acestia isi vor revendica bunurile confiscate de comunisti. Paradoxal, in tentativa de a da o nota de legalitate cererii de a fi stopate restituirile de terenuri, in notificarea cu pricina sunt mentionate 13 parcele de livada, in suprafata totala de 162 de hectare, identificate cu numar cadastral, despre care se precizeaza ca „prin intermediul unei firme autorizate de cadastru si topografie s-a procedat la identificarea, masurarea si intocmirea documentatiei de intabulare, avizata de OCPI Timis”.

Doar ca, la o simpla verificare la OCPI Timis, s-a descoperit tentativa de inducere in eroare a autoritatilor din Topolovatul Mare. „In baza hotararii judecatoresti nr. 18/21.01.1994 emisa de Judecatoria Lugoj si a actului administrativ nr. 233/20.10.1994 emis de Curtea de Apel Timisoara si vazand referatul inspectorului de cadastru se constata ca nu exista titlu de proprietate pentru aceasta parcela. Prin urmare, se respinge documentatia conform Ordinului 634/2006, art. 10, aln. 4. Pentru motivele de mai sus, se respinge cererea formulata de SC West Cad SRL privind intabularea parcelei L915 Topolovatul Mare”, se mentioneaza in incheierea de respingere nr. 19694. Aceleasi motive au fost mentinute in cazul celorlalte 12 parcele din suprafata de peste 160 de hectare de teren revendicate de Ioan Dragos Josu.

„Livada CAP Topolovatul Mare va fi retrocedata vechilor proprietari!”

Satenii care asteapta de peste 20 de ani sa-si recapete pamanturile confiscate de comunisti si incluse in CAP Topolovatul Mare sunt convinsi ca presiunile exercitate de catre fiul fostului activit comunist Ioan Josu asupra primariei au o miza de cateva milioane de euro.

„Dupa 1990, in comuna noastra s-au infiintat patru asociatii agricole, dar averea fostei CAP a fost preluata integral de catre societatea familiei Josu. Nimeni nu se putea pune cu fiul fostului baron comunist! Ioan Josu a fost unul dintre cei mai puternici activisti din Timis inainte de 1989. Trei mandate la rand a fost deputat in Marea Adunare Nationala si, de asemenea, facea parte din Biroul Judetean al PCR. Avea linie telefonica directa cu Nicolae Ceausescu. In anii ‘70 era un apropiat al secretarului cu propaganda pe judet, Ion Iliescu. In 2001, pentru a-si sterge urmele in dosarele aflate pe rolul justitiei, Dragos Josu a inceput sa vanda activele Agroindustrialei. A gasit rapid si un cumparator, in persoana lui… Dragos Josu. in acelasi an, societatea a ramas fara patrimoniu si a fost lichidata, insa in urma unei inginerii financiare. A pretins ca Agroindustriala are datorii catre el si a pus mana pe restul de active cu titlu personal”, povesteste patronul unei firme aflate in litigiu cu Josu, conform caruia, in urma cu cativa ani, acelasi Dragos Josu a cumparat un lac de acumulare de 17 hectare cu doar patru milioane de lei vechi.

Din motive lesne de inteles, numele acestuia il vom proteja pentru a nu-l expune eventualelor replici dure din partea celor vizati de aceste dezvaluiri. Exact ingineria financiara de care ne-a vorbit patronul din Topolovat sta la baza afirmatiei din notificare, unde se spune ca Agroindustriala este supusa regulilor speciale specifice procedurii insolventei.

“Dupa ce am primit aceasta notificare, am solicitat Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis sa ne comunice daca cele 13 parcele pe care se afla livada, in suprafata de aproape 160 de hectare, au fost intabulate in favoarea vreunei societati agricole apartinand domnului Dragos Josu. Raspunsul a fost negativ, respectiv toate cererile de intabulare au fost respinse, motiv pentru care nu inteleg de ce in notificarea trimisa la Comisia locala de fond funciar se precizeaza ca documentatia de intabulare a fost avizata de OCPI. Noi suntem in procedura de masurare si intocmire a documentatiilor, urmand ca in cel mai scurt timp sa incepem punerea in posesie a vechilor proprietari. Prefectura va emite titlurile de proprietate, cu care oamenii vor merge la Cadastru pentru intabulare”, ne-a declarat primarul localitatii Topolovatul Mare, Ioan Iosif Nescu, care a adaugat ca pe cele aproape 160 de hectare vor fi improprietarite un numar de 32 de persoane.

“Nu intelegem de ce, printre anexele acelei notificari, se afla sentinte care nu mai sunt valabile, fiind casate prin cereri de indreptare a unor erori materiale”, si-a mai exprimat nedumerirea edilul sef din Topolovat.

In ciuda eforturilor noastre, nu am reusit sa discutam si cu reprezentantul legal al lui Dragos Josu, avocatul Kasai Marec, desi i-am cerut opinia vizavi de acest subiect si prin intermediul unui mesaj telefonic. Sa mai spunem ca pe piata imobiliara, la un pret de doar patru euro pe metru patrat, cele 160 de hectare de livada valoreaza peste sase milioane de euro…

TIMISOARA. Procurorii care se ocupa de dosarul mansardelor intabulate cu acte false l-au audiat pe patronul unei firme de topografie si cadastru din Timisoara, dupa ce oamenii legii au constatat ca majoritatea documentatiilor depuse la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis in vederea legalizarii acestor constructii au fost intocmite de aceeasi firma.

CITESTE SI: Mai multe mansarde au fost intabulate cu acte false, la Timisoara. Patru angajati de la Cadastru, cercetati penal

Dorin Tudosie, patronul SC Westcad SRL, una dintre cele mai influente firme de profil din zona de vest a tarii, a fost citat de anchetatori si ca urmare a faptului ca, la inceputul lunii martie, dupa izbucnirea scandalului mansardelor, l-a amenintat pe unul dintre registratorii OCPI, atragandu-i atentia ca daca nu va semna pentru intabularea unor mansarde, i se vor intampla lucruri extrem de grave.

“M-a amenintat ca, mort sau viu, tot voi semna actele mansardelor! Ca avertisment, in noaptea de 9 spre 10 martie, persoane necunoscute mi-au incendiat masina cu un cocktail Molotov. Am facut plangeri la Politie si Parchet, in care am aratat ca, cu cateva ore inainte de incident, o anumita persoana cu interese mari in afacerile cu mansarde m-a pus in garda ca mi se vor intampla lucruri grave. Oricum, aceste amenintari nu m-au speriat, asa ca voi merge pana la capat. Singura masura pe care am luat-o in plan personal, pentru orice eventualitate, cunoscand ce interese ascunde acest scandal, a fost sa-mi intocmesc testamentul”, ne-a declarat Costin Chirculescu, registratorul OCPI Timis care a descoperit primele falsuri.

In acest context, angajatul OCPI l-a indicat pe Dorin Tudosie ca fiind omul de afaceri care l-a amenintat, totodata relatand si modul in care a descoperit falsurile.

“Totul a inceput dupa ce o persoana a solicitat un extras de CF pentru o mansarda, iar constructia respectiva nu a fost depistata in sistemul nostru informatic. La o scurta verificare, am constatat ca exista mai multe dosare ce contin documente falsificate si am anuntat conducerea institutiei. Prima masura care s-a luat a fost blocarea intabularii de mansarde, pana la finalizarea anchetei, ceea ce a declansat o serie de amenintari din partea oamenilor de afaceri care au investit multi bani in acest gen de constructii”, a povestit Costin Marculescu procurorilor ce se ocupa de caz.

Conform dezvaluirilor sale, in afacerea mansardelor construite cu acte false sunt implicate persoane importante din Timisoara, printre care vamesi, politisti si chiar oameni politici, aspect ce ar justifica lentoarea cu care se desfasoara ancheta.

Ca o confirmare a legaturilor deosebite intretinute cu conducerea OCPI Timis, trebuie sa spunem ca tot firma lui Dorin Tudosie a intocmit si depus spre avizare dosarele de intabulare a parcelelor in suprafata de 160 de hectare de la Topolovatul Mare, chiar daca cel ce revendica terenul, Ioan Josu junior, nu detinea nici un titlu de proprietate.

“Este o situatie fara precedent, motiv pentru care se poate spune orice. Asteptam ca organele abilitate sa stabileasca ce s-a intamplat”, a declarat directorul OCPI Timis, Horatiu Moldovan, in timp ce primarul Timisoarei este convins ca mansardarile aflate in vizorul procurorilor s-au realizat cu acte false.

“Primaria nu poate face controale asupra intabularilor, intabularea o face Oficiul de Cadastru. Noi am constatat doar ca s-a facut uz de stampila Primariei la Oficiul de Cadastru. Au fost descoperite stampile false ale Primariei si semnaturi false in locul primarului si a altor persoane din Primarie. Suntem aproape siguri ca vom descoperi ca aceste mansardari au fost realizate fara autorizatie, altminteri nu se justifica de ce s-ar fi recurs la falsuri”, a precizat Nicolae Robu.

Desi s-a incercat contactarea omului de afaceri Dorin Tudosie, acest lucru nu a fost posibil…

TIMISOARA. Acuzatii extrem de grave la adresa fiului unui avocat timisorean.  Tanarul, student la Drept, este cercetat pentru ca ar fi fotografiat goala pusca o fetita de numai 9 ani din Sannicolau Mare, pe care ar fi convins-o sa-i deschida  usa casei.

Surse din randul procurorilor DIICOT Timisoara vorbesc de o posibila retea profilata pe infractiuni de coruptie sexuala cu minori. Datele stranse de anchetatori pana acum relevand faptul ca, in ultimii ani, mai multi copii din Timis ar fi fost abuzati in scopul producerii de materiale pornografice.

Ultimul caz de acest gen s-a petrecut la Sannicolau Mare, in data de 7 iunie 2013, cand o fetita in varsta de 9 ani ar fi fost urmarita  in timp ce se intorcea de la scoala, pana la usa locuintei, dupa care, sub pretextul ca doreste un pahar cu apa, un individ ar fi intrat in apartament si ar fi realizat mai multe fotografii cu minora dezbracata, in pozitii indecente. Dupa circa 15 minute, ar fi parasit apartamentul, fiind asteptat si preluat cu un autoturism la iesirea din spatele blocului.

Cum in orasul Sannicolau Mare sunt montate camere de supraveghere pe strazi printr-un program european, momentele in care fetita este urmarita de individ, iar mai apoi acesta patrunde in imobil si iese, au fost surprinse de sistemul video al Primariei.

Pentru protejarea identitatii micutei, opiniatimisoarei.ro nu va posta deocamdata imaginile video!

“Cand m-am intors de la serviciu, fetita mi-a povestit ce s-a intamplat si mi-a aratat suma de 30 de lei, bani care i-au fost lasati la plecare de catre individul care a fotografiat-o. Am sunat la politie si am relatat cele intamplate, dupa care am mers acolo si am depus o reclamatie scrisa. A doua zi am solicitat de la Primarie inregistrarile de la camerele de supraveghere instalate in oras si asa am reusit sa descopar autorul. Este vorba despre un student la Drept, fiul unul avocat, care in timpul audierilor la politie a recunoscut ca a intrat in apartamentul meu, ca a solicitat un pahar cu apa, dar a negat ca ar fi efectuat vreo fotografie. Cazul a fost preluat de DIICOT  Timisoara si se asteapta rezultatul pechezitiei informatice, desi este greu de crezut ca datele de pe calculator nu au fost sterse intre timp”, a declarat in exclusivitate pentru www.opiniatimisoarei.ro tatal minorei abuzate, care este ofiter in cadrul Ministerului de Interne.

Motivatia suspectului in acest caz, cum ca nu a vrut decat un pahar cu apa,  este evident puerila, spune tatal fetitei, cata vreme in fata blocului unde se afla apartamentul sau este o cismea cu apa rece ca gheata.

“Din inregistrari se poate vedea ca fata a fost urmarita pe strada, iar individul a intrat in bloc dupa ce a dat un telefon. Mai mult, am descoperit ca un caz similar s-a petrecut anul trecut, in Dudestii Vechi, cand o alta fetita a fost acostata si fotografiata in pozitii indecente. Am discutat cu tatal acelei minore si mi-a relatat ca a incercat sa depuna plangere, insa a fost sfatuit de politstul din localitate sa nu mai adanceasca drama minorei. Ca atare, s-a razgandit, insa este dispus sa vina martor pentru noi”, ne-a mai declarat ofiterul MI.

Procurorii DIICOT au dispus efectuarea unei expertize  informatice in acest caz pentru a stabili cu exactitate daca au fost facute intr-adevar fotografii cu copila in ipostaze obscene si daca nu cumva acestea au fost plasate pe internet.

„Avem in lucru un asemenea dosar, insa deocamdata asteptam rezultatul perchezitiei informatice asupra calculatorului care a fost ridicat in cursul anchetei. In functie de aceasta proba vom trece la incadrarea juridica a faptelor si luarea masurilor procedurale ce se impun”, a confirmat pentru www.opiniatimisoarei.ro procurorul DIICOT Carmen Martinov.

Pus sa comenteze situatia, avocatul timisorean, tatal tanarului cercetat de procurorii DIICOT, a fost precipitat si scurt.

„Nu pot sa vorbesc acum! Este sfarsit de saptamana si sunt foarte ocupat! Discutam saptamana viitoare, daca reveniti cu un telefon. Va multumesc!”, ne-a expediat avocatul, in momentul in care a aflat motivul abordarii de catre jurnalistii www.opiniatimisoarei.ro.

Procurorii DIICOT ii indeamna pe parintii ai caror copii au cazut victime unor situatii asemanatoare sa ii contacteze cat mai grabnic.